Ministerul Sănătăţii: 39 de spitale pot identifica donatorii în moarte cerebrală, în cinci oraşe se fac transplanturi

Numărul spitalelor acreditate pentru a identifica donatorii şi a declara moartea cerebrală a crescut la 39, iar în spitale din cinci oraşe, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov şi Târgu Mureş, se fac transplanturi de ficat, cord, rinichi şi ţesuturi, informează Ministerul Sănătăţii.

Urmărește
201 afișări
Imaginea articolului Ministerul Sănătăţii: 39 de spitale pot identifica donatorii în moarte cerebrală, în cinci oraşe se fac transplanturi

Ministerul Sănătăţii: 39 de spitale pot identifica donatorii în moarte cerebrală, în cinci oraşe se fac transplanturi (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

״Medicina de transplant este esenţială pentru un sistem medical modern. Acordăm o atenţie deosebită pentru această activitate medicală. Acţiunile pe care le-am derulat au permis remunerarea coordonatorilor de transplant, deblocarea de posturi şi creşterea numărului de spitale care să poată efectua operaţii de transplant.Viaţa multor pacienţi cu boli avansate a fost astfel salvat״, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de Ziua Donatorului.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii, în prezent sunt acreditate 39 spitale care pot să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală, dintre care 33 au fost acreditate recent pentru această activitate.

De asemenea, în România sunt acreditate două centre pentru transplant hepatic, în Bucureşti, la spitalele Fundeni şi Sf. Maria, patru centre pentru transplant renal la Fundeni, în Cluj, Iaşi şi Braşov şi trei centre pentru transplant de cord, la Tg. Mureş, Floreasca şi Institutul C.C. Iliescu din Capitală.

În 2014, până în luna iunie, au fost peste 75 de donatori în moarte cerebrală şi, cu prelevări de la aceştia, dar şi de la donatori în viaţă, s-au efectuat 160 de transplanturi renale, 70 hepatice, trei de cord şi mai multe sute de transplanturi de ţesuturi. Aceste date menţin România pe unul din primele locuri din Europa în privinţa procentului de creştere a numărului de proceduri de transplant.

De asemenea, pentru prima oară, coordonatorii de transplant şi anesteziştii implicaţi în identificarea donatorilor sunt remuneraţi pentru activitatea lor.

În anul 2014, Ministerul Sănătăţii a crescut numărul de personal al Agenţiei Naţionale de Transplant cu cinci posturi.

Totodată, România a transpus Directiva Europeană 2012/25, ceea ce îi va permite ca, începând cu anul 2015, să adere la o platformă europeană care să permită identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant.

În data de 9 iunie, România a adoptat împreună cu celelalte state ale Consiliului Europei "Convenţia împotriva traficului de organe" care urmează să fie ratificată în perioada următoare.

În Europa, aproximativ 67.064 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, sunt pe listele de aşteptare pentru un transplant, dintre care 52.000 pentru rinichi, 7.000 pentru ficat, iar 3.600 pentru cord.

În România, sunt peste 2.500 de bolnavi pe listele de aşteptare pentru transplant de rinichi, 400 pentru ficat, aproximativ 60 pentru cord şi 20 pentru plămâni, a spus, tot miercuri, coordonatorul naţional de transplant, dr. Victor Zota.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici