Ministerul Sănătăţii: Cei vinovaţi de întârzierile în introducerea cardului naţional de sănătate trebuie să răspundă

"Conform Raportului Corpului de Control al Primului Ministru, din data de 18.06.2013, privind verificarea implementării cardului naţional de sănătate, s-au constatat întârzieri şi nereguli în procedura de introducere a acestuia. În cazul în care vor fi dovediţi vinovatii, aceştia trebuie să răspundă în faţa justiţiei", a arătat duminică Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

Ministerul Sănătăţii a precizat că, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), depune toate eforturile pentru implementarea acestui proiect, conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, arătând că introducerea cardului naţional de sănătate este necesară pentru sistemul sanitar românesc.

Guvernul a anunţat, duminică, că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli în atribuirea contractului pentru cardul naţional de sănătate, cu efecte în neimplementarea proiectului şi determinarea unei pagube de peste 1,2 milioane euro, comise de fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă.

Neregulile au fost sesizate de către inspectorii Corpului de Control al prim-ministrului, într-un raport redactat în urmă cu aproape o lună.

Controlul a fost efectuat la Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Imprimeria Naţională privind respectarea cadrului organizatoric şi funcţional pentru introducerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. În perioada supusă controlului, funcţia de preşedinte CNAS a fost ocupată de Lucian Duţă (10 decembrie 2009-8 mai 2012), Dorin Ionescu interimar (director general, 9-24 mai 2012) şi Doru Bădescu (25 mai 2012-13 iunie 2013).

În document se arată că introducerea cardului a fost aprobată în şedinţă de guvern, la începutul lunii septembrie 2010, prin memorandum aprobat de premierul Emil Boc, iniţiat de ministrul Sănătăţii Attila Cseke şi şeful CNAS Lucian Duţă, fiind stabilită producerea cardurilor începînd cu ianuarie 2011, într-un ritm de un milion de carduri lunar, astfel încât toţi cei 18,5 milioane de asiguraţi, la care se face referire în memorandum, să fie acoperiţi în 18-19 luni.

Imprimeria a derulat, în numele CNAS, proceduri de achiziţie publică pentru materiile prime (achitând 19,8 milioane de lei către furnizorul foliilor de policarbonat şi 12,9 milioane de euro către furnizorul cipurilor, fără însă ca, în final, să înceapă producerea efectivă a cardurilor, din cauza întârzierii unor activităţi prevăzute în memorandum, ceea ce a generat un deficit de numerar la nivelul Imprimeriei şi întârzieri la plăţi), pentru furnizarea soluţiei informatice şi achiziţia serviciilor poştale şi de curierat.

Inspectorii au arătat că în memorandumul Guvernului a fost stabilit ca distribuţia cardurilor să fie asigurată de Poşta Română, deoarece aceasta ar fi avut drept exclusiv de prestare a servicului, dar la momentul controlului s-a constatat că acest drept nu exista, tariful practicat fiind mai mare decât cel pentru care autoritatea a acordat un drept exclusiv.

Ca urmare, au arătat inspectorii, preşedintele CNAS şi directorul Imprimeriei nu trebuiau să aprobe documentaţia de atribuire, ci ar fi trebuit asigurate proceduri concurenţiale pentru poştă şi curierat.

În raport se mai arată că, din cele 15 măsuri prezentate în memorandum pentru introducerea cardului, niciuna nu a fost realizată integral la termen, ceea ce a generat întârzieri, iar CNAS nu a mai încheiat un contract cu Imprimeria, astfel că procesul tehnologic de realizare a cardurilor nu a mai început.

În opinia inspectorilor, faptul că fostul preşedinte CNAS Lucian Duţă şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile a condus la situaţia în care proiectul privind introducerea cardurilor de sănătate nu a mai fost aplicat nici până la sfârşitul anului 2012, acestea constituind posibile fapte de natură penală.

Astfel, inspectorii îl acuză pe Lucian Duţă că nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit defectuos obligaţiile de serviciu, prin faptul că nu a încheiat cu Imprimeria Naţională contractul pentru producerea cardului, a propus acordarea către Poşta Română, prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, a contractului de curierat, fără ca Poşta să aibă exclusivitate pentru prestarea acestor servicii şi a determinat o pagubă la Imprimerie de peste 1,2 milioane de euro.

În consecinţă, Guvernul a anunţat că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, Curtea de Conturi, Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, Ministerul Sănătăţii, informând şi Ministerul de Interne.