Ministerul Sănătăţii: În 2010, în România au fost diagnosticate 312 cazuri de boală Lyme. Din ce cauza a crescut numărul căpuşelor

"În România, abia din 2010 am extins posibilităţile de diagnosticare. În acel an, au fost diagnosticate 312 cazuri, dar asta nu înseamnă că nu au fost 380 sau 500 de cazuri (diferenţa fiind cele nedepistate - n.r.). În Europa, se înregistrează o creştere numerică a populaţiei de căpuşe, resimţită în multe ţări", a declarat Molnar.

Potrivit consilierului ministerial, printre cauzele ce au dus la creşterea numărului de căpuşe se numără, indiscutabil, schimbările climatice, încălzirea globală şi umiditatea excesivă.

"Toţi aceşti factori favorizează creşterea numerică a populaţiei de căpuşe. Căpuşa transmite mai multe boli, ea fiind prin excelenţă hematofag, adică se hrăneşte cu sânge cald animal, inclusiv uman. Parazitarea omului este absolut accidentală. Printre bolile transmise putem vorbi de boala Lyme şi de encefalita de căpuşe", a mai spus Molnar.

Tot în 2010, în România au fost diagnosticate 57 de cazuri de encefalită de căpuşe, iar un an mai târziu, 32.

Specialiştii subliniază că nu toate căpuşele sunt infectate cu microorganisme care, în urma muşcăturii, pot provoca boli grave. Tot ei, însă, nu se pot pronunţa deocamdată dacă în România sunt mai multe căpuşe care transmit boala Lyme sau care provoacă encefalita.

Potrivit lui Molnar, specialiştii români au realizat, în schimb, un studiu privind migrarea căpuşelor infectate.

"Migrarea a început în 2004. Căpuşa se deplasează cu o viteză de 50 de kilometri pe an. Pornind din zona Brătei, Mediaş, Dumbrăveni, căpuşele infectate migrează spre zona nordică - Sovata şi judeţul Mureş cu dealuri, cu păduri de foioase, zone preferate de animalele sălbatice. Mă refer la migrare urmărită sub aspectul encefalitei de căpuşe. Dar harta pe doi ani a densităţii de patologie Lyme arată că sunt areale bine circumscrise, cum ar fi Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Botoşani şi, sporadic, restul ţării şi Bucureşti", afirmă Molnar.

Potrivit consilierului de la Ministerul Sănătăţii, sfârşitul lunii aprilie şi mai ales lunile mai şi iunie sunt perioadele când numărul căpuşelor este cel mai numeros. De aceea, subliniază specialiştii, decăpuşarea trebuie făcută înainte de aceste perioade.

"Recomandăm ca amatorii de excursii să poarte îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pataloni lungi. De asemenea, pădurarii, exploratorii forestieri, oierii şi ciobanii trebuie să se protejeze, ei fiind categoria cea mai expusă", a mai spus medicul.

Geza Molnar a precizat că pentru prevenirea encefalitei de căpuşă există vaccin, însă acesta "nu trebuie administrat decât populaţiei la risc". Pentru boala Lyme, însă, nu există vaccin nicăieri în lume a mai spus medicul.