Reprezentanţii MS mai spun că persoanele cele mai expuse la infectarea cu bacteria clostridium difficile sunt cele între 60 şi 85 de ani, simptomele fiind reprezentate de vărsături şi diaree, în special la bolnavii care se tratează cu antibiotice.
În acest context, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, reaminteşte că uzul şi abuzul de antibiotice poate deveni foarte dăunător.
„Populaţia trebuie să ştie că în spatele acestor cazuri clinice stă utilizarea inadecvată a antibioticelor”, subliniază, la rândul său, MS.
Ministerul mai precizează că autorităţile au elaborat un ghid specific pentru terapia acestor cazuri, avizat de Comisia de Boli Infecţioase a instituţiei.
„Situaţia infecţiei cu clostridium difficile este cunoscută şi adresată de autorităţi, care au şi elaborat un ghid specific pentru această infecţie, ghid cunoscut de toate instituţiile implicate”, spune Adrian Streinu-Cercel.
Ghidul cuprinde toate elementele specifice cu privire la izolarea pacienţilor, dar şi cu privire la terapia specifică.
De asemenea, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, precum şi o serie de clinici de gastro-enterologie din ţară şi-au pus la punct tehnicile de recolonizare bacteriană care se cunoaşte că dau rezultate foarte bune în prevenirea recăderilor, potrivit MS.
Anul acesta, cele mai recente cazuri de infecţii de acest fel au fost depistate la Bârlad, unde conducerea Spitalului de Urgenţă a decis reducerea cu câteva ore pe zi a programului de vizită pentru toţi pacienţii internaţi în unitatea medicală, din cauza extinderii focarului de infecţie nosocomială provocat de bacteria clostridium difficile.
În 2013, numărul persoanelor infectate cu clostridium difficile a fost de 8.500.