Ministerul Sănătăţii: Proiectul privind veniturile suplimentare ale medicilor nu e o măsură împotriva sistemului privat

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii a spus că proiectul de lege aprobat marţi de Senat este un pas absolut necesar pentru rezolvarea unei probleme majore cu care se confruntă nu doar sistemul sanitar românesc, ci întreaga societate românească, respectiv deficitul major de personal medical, "generat de statutul total inacceptabil al acestuia în România".

Dorel Săndesc a precizat că prevederile din acest proiect legislativ nu sunt invenţii româneşti, ci se se regăsesc şi în alte sisteme de sănătate din ţări occidentale, iar măsurile şi-au validat eficienţa în acele sisteme.

"Aceste măsuri au ca beneficiar nu doar o categorie limitată de personal medical, ci de prevederile acestei legi va beneficia întregul personal medical din unităţile sanitare publice, din spitalele publice. Prin activităţile prevăzute de această lege, fondul de dezvoltare al spitalului va beneficia de surse suplimentare financiare, iar în lege se prevede în mod explicit că aceste resurse financiare pot fi utilizate exclusiv pentru creşterea veniturilor personalului medical al spitalelor respective", a mai spus Săndesc.

Secretarul de stat a adăugat că de aceste prevederi vor beneficia nu doar pacienţii care au posibilitatea financiară să opteze pentru un anume serviciu, pentru un anume expert, ci toţi pacienţii internaţi în spitalul public.

"Pacienţii pot opta, dacă doresc, pentru servicii cu un anume medic, pot opta pentru condiţii de spitalizare superioare, într-o modalitatea contractuală de plată a acestor servicii, cele care depăşesc, sunt în afara standardelor de practică medicală sau pentru anumite servicii care nu sunt acoperite total de pachetul de bază al asigurărilor sociale de sănătate. Managerilor spitalelor publice li se dă posibilitatea unor iniţiative manageriale care să le permită un echilibru financiar şi dezvoltarea acestor spitale", a mai spus Săndesc.

Întrebat dacă acest proiect este o măsură împotriva spitalelor private, Săndesc a răspuns: "Nu este o măsură împotriva medicinei private, dimpotrivă. Ceea ce vrem este doar să oferim şi spitalelor publice posibilitatea unei activităţi manageriale adecvate, competitive, libere, care să se reflecte atât în calitatea îngrijirilor pacienţilor, cât şi în veniturile personalului medical. Normele vor fi stabilite prin Hotărâre de Guvern, pentru a da o greutate mai mare acestora. Parlamentul a decis ca normele să fie prin HG, şi nu prin ordin de ministru".

Totodată, Dorel Săndesc a precizat că personalul medical care va dori să desfăşoare o activitatea privată va intra în relaţia contractuală cu spitalul, pentru că va utiliza sala de operaţie, iar pacientul va achita medicului şi echipei cu care acesta vine taxa pentru actul medical propriu-zis.

"Vrem să dăm şi o libertate consiliilor de administraţie ale spitalelor, deciziile vor fi luate prin Consiliul de Administraţie, privind modul de efectuare al contractului. Sumele vor fi diferenţiate în funcţie de serviciile medicale care sunt asigurate. Va fi o anume taxă dacă medicul respectiv face doar o consultaţie în afara programului de lucru şi o altă taxă pentru o intervenţie chirurgicală. Pentru a preveni faptul ca aceşti medici care sunt foarte căutaţi să aibă relaţii exclusiv pe bază de cerere expresă de onorariu, în HG, în norme, se va prevedea ca 40-50 la sută să fie în afara contractelor de tip onorariu, să fie acordată tuturor pacienţilor care se internează în spital. Un medic care activează într-un spital mare, în care densitatea de medici este mai mare, competiţia fiind mare, nu este solicitat, va putea să îşi ofere serviciile în spitale din zonă. Va reprezenta o soluţie bună în zonele care au nevoie. Astfel, un medic dintr-un spital universitar ar putea să meargă într-un spital mai mic. Aceste servici vor putea fi achitate de pacientul care solicită asemenea servicii fie direct, fie prin intermediul unor asigurări complementare de sănătate. Este o posibilitate în plus pentru a rezolva acest deficit zonal de personal medical", a mai spus Săndesc.

Secretarul de stat a adăugat că sistemul sanitar are nevoie de apariţia asigurărilor private de sănătate. "Ele există, dar într-o dimensiune foarte mică. Această lege se va repercuta pozitiv asupra pacienţilor fără posibilităţi financiare, pentru că având aceste surse de venituri suplimentare, spitalul va oferi condiţii mai bune de îngrijire pentru toţi pacienţii", a explicat Săndesc.

Principalele modificări propuse de Ministerul Sănătăţii în proiect urmăresc să ofere posibilitatea personalului medical să lucreze după program, în regim privat, în acelaşi spital. Tarifele practicate pentru pacienţii privaţi vor fi stabilite de personalul medical, iar spitalul va avea cadrul legal să poată închiria sălile de operaţii, aparatura şi saloanele, pentru care va primi o suma cel puţin egală cu cea stabilit prin ordin al ministrului Sănătăţii.

Un procent din încasări va fi destinat acoperirii consumabilelor folosite, iar restul va fi folosit salarizării personalului care lucrează în regim privat. Medicilor li se garantează prin lege posibilitatea de a lucra maxim două luni pe an în străinătate, în condiţiile rezervării postului, incluzând salariul şi concediul de odihnă.

Totodată, contribuabilii vor putea dirija procentajul din impozitul pe venit prevăzut de lege şi către spitale, în vederea creşterii venitului personalului medical.

"Se elimină plăţile informale. Se aduce totul la lumină, transparent, aşa cum ne dorim să fie în sistemul sanitar", susţin oficiali din Ministerul Sănătăţii.

Senatul a aprobat, marţi, propunerea legislativă privind realizarea unor venituri suplimentare de către unităţile medicale publice. Proiectul de lege a fost adoptat cu amendamentele Comisiei de sănătate publică.

Proiectul de lege prevede prestarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice numai în afara orelor de program ale personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului.

Serviciile medicale prevăzute de proiect pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat. De asemenea, aceste servicii medicale pot fi acordate numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.

Prestarea serviciilor medicale la cererea pacienţilor, în regim privat, este facturată şi include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului solicitat, amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilităţile, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.

Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător.

Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.