Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a primit marţi vizita ministrului Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy. Întâlnirea bilaterală a avut ca temă colaborarea dintre cele două state în domeniul agricol, precum şi situaţia importurilor de produse agricole provenite din Ucraina, în contextul măsurilor preventive adoptate de Comisia Europeană în vigoare până la data de 15 septembrie 2023.
Cei doi oficiali au discutat despre soluţiile pentru protejarea fermierilor, în condiţiile în care de la încetarea iniţiativei Mării Negre privind cerealele, exportul de produse agricole ucrainene se realizează prin statele membre vecine conflictului.
Ministrul român al Agriculturii a precizat că măsurile restrictive au avut un efect pozitiv atât asupra pieţei cerealelor din ţara noastră, cât şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor din Ucraina, care este în creştere, România depunând în continuare eforturi în vederea asigurării tranzitului produselor ucrainene către zonele cu deficit de cereale.
„Cei doi miniştri consideră că decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a măsurilor restrictive, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
Totodată, cei doi miniştri au abordat şi necesitatea prelungirii derogării de la prevederile de ecocondiţionalitate şi în anul 2024, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina.
„Ministrul Florin Barbu a mulţumit omologului maghiar pentru susţinerea faţă de solicitarea făcută de partea română în cadrul celui mai recent Consiliu AGRIFISH ce vizează prelungirea derogării de la implementarea cerinţelor privind rotaţia culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8)”, se precizează în comunicat.
De asemenea, ministrul român a apreciat că, la nivelul CE, ar fi oportună stabilirea unui sistem de subvenţii pentru tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina, ceea ce ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru direcţionarea produselor din Ucraina către pieţe mai îndepărtate, în special către ţările expuse riscului legat de securitatea alimentară, aşa cum a fost iniţial stabilit.