Ministrul Apărării: România îndeplineşte toate cerinţele NATO - buget, capabilităţi şi prezenţa în teatre de război

„Suntem în plin proces de pregătire a viitorului Summit. Astăzi, prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg flancul estic al Alianţei, atât în nord-est, arealul baltic, cât şi în sud-est, pe teritoriul naţional, şi la Marea Neagră. Aşteptăm în iulie decizii importante cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată. România, ca şi Polonia, are o implicare de substanţă în negocieri, şi dorim să fim un actor activ, un jucător important la masa marilor decizii, prin promovarea propiului interes de securitate”, a declarat Mihai Fifor.

Ministrul Apărării a menţionat că România a alocat, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru armată.

„În 2017, din procentul de 2%, România a cheltuit în jur de 40% numai pentru cheltuielile de înzestrare a armatei. Tehnic, în momentul de faţă România îndeplineşte toate cele trei cerinţe ale NATO, atât alocarea de 2%, atingerea capabilităţilor, precum şi prezenţa în teatrele de operaţii, unde România se află cu mai bine de 700 de militari în momentul de faţă. Ne dorim ca împreună cu aliaţii noştri şi, desigur, împreună cu Polonia, care ne dă un sprijin substanţial, să avem operaţională brigada multinaţională de la Craiova, până la sfârşitul acestui an”, a mai precizat Mihai Fifor.

Ministrul polonez al Apărării va vizita, marţi, contingentul polonez de la Craiova.

„În această după-amiază voi vizita contigentul polonez de la Craiova. Voi vorbi cu soldaţii polonezi şi cu cei români, de asemenea. Implementarea deciziilor luate în cadrul summitului NATO de la Varşovia este făcută în mod potrivit. Vrem ca răspunsurile NATO în faţa provocărilor să fie clare şi complete. Vrem ca adaptarea NATO în faţa ameninţărilor să fie cea mai bună. Acele ameninţări sunt prezente. Cu toţii cunoaştem acest aspect, cu toţii le putem identifica. Suntem parte dintr-un acord, atunci când trebuie să le contracarăm”, a declarat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak.

Demnitarul a subliniat că Romînia şi Polonia sunt cele mai mari ţări de pe flancul de est al NATO, ceea ce presupune o cooperare cât mai bună între cele două state.

„Ne amintim de ameninţările provenite din est şi din sud, şi de cooperarea între Polonia şi România. Aşadar, cooperarea între două dintre cele mai mari ţări aflate în est este cheia construirii unei cooperări puternice. Vrem să asigurăm securitatea ţărilor noastre. Dar şi securitatea UE, a Europei şi a întregii lumi. Întreaga alianţă este una de apărare care nu asigură doar securitatea europei (…)Vrem, de asemenea, să avem mai multă mobilitate între forţele armate în ţările din flancul de est şi acordăm multă atenţie comunicaţiilor . Via Carpathica va uni ţările baltice de România, dar şi de Bulgaria şi va merge direct în Grecia. Este o autostradă importantă care va permite o cooperare şi o reacţie mai rapidă în faţa ameninţărilor”, a mai declarat ministrul polonez.

„Iniţiativa B9” reprezintă, potrivit MApN, o oportunitate pentru armonizarea poziţiilor naţionale cu privire la subiectele ce se vor regăsi pe agenda Summitului NATO din iulie.

„Activitatea, care se va desfăşura în perioada 12-14 martie, reprezintă o oportunitate pentru armonizarea poziţiilor naţionale ale statelor membre ale formatului B9 pe subiectele ce se vor regăsi pe agenda Summitului NATO din iulie 2018, în special pe consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu prioritate pe flancul estic, în vederea obţinerii unei decizii politice pe acest subiect în cadrul Summitului”, informează MApN.

De asemenea, în cadrul lucrărilor vor fi abordate teme referitoare la procesul de adaptare a structurii de comandă a NATO, riscurile şi ameninţările provenind din vecinătatea estică a Alianţei, precum şi modalităţile de consolidare a rezilienţei pe axa Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Adriatică, inclusiv prin asigurarea complementarităţii cu alte formate regionale.