Ministrul Justiţiei, Raluca Prună: Nu îmi face plăcere că Asociaţia Magistraţilor din România, din care fac parte ca membru de onoare, îmi cere demiterea

"Aş dori să nu fac niciun fel de comentariu. Să ştiţi că sunt şi eu membru de onoare al AMR din 2005. Am fost primită în AMR pentru merite deosebite în reformarea sistemului judiciar din România. Nu îmi face plăcere că AMR-ul, din care fac parte ca membru de onoare, îmi cere acest lucru, dar tot ceea ce s-a spus despre salarizare a fost spus de domnul ministru Dragoş Pîslaru, care e responsabil pentru salarizare", a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, la intrarea în sediul CSM.

Asociaţia Magistraţilor din România i-a cerut, la începutul lunii august, premierului Dacian Cioloş demiterea Ralucăi Prună din funcţia de ministru al Justiţiei, susţinând că temele din agenda ministerială "nu au legătură cu obiectivele sistemului judiciar a căror atingere trebuie să constituie un subiect prioritar".

"Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) solicită domnului Dacian Cioloş, Prim – Ministrul României, eliberarea de îndată din funcţie a doamnei Raluca Alexandra Prună care – prin recomandările pe care le formulează, cu nesocotirea evidentă şi gravă a pricipiilor în lipsa cărora nu pot fi definite şi dezvoltate valorile statului democratic – a probat că nu înţelege rolul şi locul justiţiei în societate, de vreme ce temele propuse a fi dezbătute şi detaliate de doamna ministrul Raluca Alexandra Prună, ca parte a agedei ministeriale ori a celei personale, nu au legătură cu obiectivele sistemului judiciar a căror atingere trebuie să constituie un subiect prioritar", transmitea asociaţia printr-un comunicat de presă.

Magistraţii au susţinut că între ministrul Justiţiei şi corpul de magistraţi "sunt diferenţe ireconciliabile", precizând că "în cele aproximativ zece luni de mandat, doamna ministrul Raluca Alexandra Prună a generat, ca rezultat al numeroaselor poziţii inacceptabile, lipsite de fundament, exprimate de la înălţimea funcţiei asumate, fără a înţelege impactul acestora în societate şi, mai ales, consecinţele ce se răsfrâng asupra imaginii sistemului judiciar, o ruptură adâncă între funcţia publică ocupată şi corpul de magistraţi, dovedind, în aceste condiţii, că nu mai există niciun remediu pentru reintrarea în parametri unei stări de normalitate".