Ministrul Justiţiei va putea porni o acţiune disciplinară contra judecătorilor şi procurorilor

Proiectul modifică Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"Legea extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare, în sensul că pot porni acţiunea inspectorii judiciari, ministrul Justiţiei în cazul judecătorilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul procurorilor se adaugă inspectorilor ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Ministrul are dreptul de a sesiza Inspecţia şi de a porni o acţiune disciplinară într-un fel motivat. Până acum doar comisiile de disciplină din cadrul Inspecţiei Judiciare erau titulari ai acţiunii disciplinare ", a declarat, la Guvern, Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Inspecţia Judiciară va avea personalitate juridică şi un buget distinct de cel al Consiliului Superior de Magistraturii.

Pentru accesul în magistratură, dar şi menţinerea funcţiei de magistrat a fost reintrodusă cerinţa "bunei reputaţii", existentă în perioada 1992-2005. Secretarul de stat nu a prezentat detalii privind criteriile pe baza cărora va fi definită buna reputaţie, precizând doar că aceasta se raportează la "morala socială" şi "izvorăşte din cazuistică".

"Pierderea reputaţiei, drept condiţie de acces în magistratură, duce la încetarea calităţii de magistrat", a spus Barac.

În ceea ce priveşte abaterile disciplinare pentru magistraţi, sunt prevăzute acele manifestări care aduc atingere onoarei ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu, obstrucţionarea activităţii inspectorilor judiciari, lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti şi a actelor judiciare ale procurorului şi utilizarea unor "expresii neadecvate" în cuprinsul acestor documente ori motivarea acestora în mod vădit contrar raţionamentului juridic într-un mod de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat.

O altă abatere este nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul recursurilor obligatorii în interesul legii.

Sancţiunea mutării disciplinare a magistratului, pentru o perioadă de până la un an, la o altă instanţă sau la un alt parchet a fost circumscrisă diferit faţă de reglementarea în vigoare, când mutarea se făcea la o instanţă sau parchet din raza aceleiaşi jurisdicţii a curţii de apel sau parchetului de pe lângă curte. Astfel, această sancţiune va consta în deplasarea magistratului sancţionat la o instanţă sau parchet din jurisdicţia altei curţi de apel sau parchet.