Ministrul Mediului: Delta Dunării să fie declarată zonă defavorizată. 70% din locuitori nu au acces la apă potabilă

Rovana Plumb a sus că a avut această iniţiativă împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu. Cei doi au participat, marţi, la simpozionul "Avem o Deltă. cum procedăm", organizat de Asociaţia "Salvaţi Dunărea şi Delta" şi aflat la cea de-a şasea ediţie.

"Am avut această discuţie cu autorităţile locale şi cu reprezentanţii societăţii civile din zonă. Iniţiativa este de a declara zona Deltei Dunării zonă defavorizată, pentru că actuala lege permite acordarea unor facilităţi fiscale tuturor întreprinzătorilor din zona respectivă, astfel încât să putem avea un echilibru între a asigura o viaţă demnă pentru locuitorii din Deltă prin întreprinzători şi conservarea biodiversităţii", a spus Rovana Plumb.

Ea a precizat că Ministerul Mediului a identificat faptul că 70 la sută din locuitorii din Delta Dunării "nu au acces la apă potabilă" şi "nu au infrastructură de apă şi canalizare".

Ministrul Rovana Plumb s-a referit şi la lipsa de dotări cu echipamente medicale, spunând că o soluţie pentru cazurile de urgenţă este ca şalupele pe care le are la dispoziţie Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) să fie utilizate pentru transportul persoanelor care au nevoie de asistenţă medicală.

Potrivit OUG nr. 24/199n8 privind regimul zonelor defavorizate, în forma actualizată, aflată în vigoare din 2004, pentru ca o zonă să fie declarată defavorizată, trebuie să îndeplinească cel puţin ua din următoarele două condiţii: ponderea şomerilor din zonă să fie de trei ori mai mare decât la nivel naţional şi să fie o zonă izolată, lipsită de mijloace de comunicaţie, cu o infrastructură slab dezvoltată.

Declararea unei zone defavorizate se face la propunerea consiliului local sau, după caz, judeţean, cu avizul consiliului pentru dezvoltarea regională, pe baza documentaţiei prezentate de agenţia pentru dezvoltare regională. Documentaţia, cu avizul favorabil, este înaintată apoi de către Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, spre aprobare, Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională, care înaintează la rândul său propunerea Guvernului, pentru adoptare, potrivit actului normativ citat.

O arie geografică poate fi declarată zonă defavorizată pentru o perioadă de cel puţin trei ani, dar nu mai mult de 10 ani.

Societăţile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum şi întreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, care îşi au sediul şi îşi desfăşoara activitatea în zona defavorizată, beneficiază pentru investiţiile nou-create de următoarele facilităţi: scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime şi/sau componentele importate necesare realizării producţiei proprii în zonă, cu excepţia importului de materii prime pentru producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi, pe perioada existenţei zonei defavorizate, scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri pentru realizarea investiţiei, acordarea din Fondul special de dezvoltare sau din alte surse aflate la dispoziţia Guvernului a unor sume pentru finanţarea unor programe speciale, aprobate prin HG.

Dacă o investiţie care beneficiază de aceste prevederi este însă lichidată voluntar într-o perioadă mai scurtă decât dublul perioadei în care s-a bucurat de facilităţile acordate prin înfiinţarea zonei defavorizate, sumele aferente acestor facilităţi vor fi achitate cu prioritate către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, din sumele rezultate în urma lichidării.