Ministrul Mediului: Reexaminarea Codului Silvic trebuie urgentată

În apelul către preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, dar şi către parlamentarii care urmează să îşi exprime votul asupra Codului Silvic, ministrul Graţiela Gavrilescu cere "includerea pe ordinea de zi şi reexaminarea în regim de urgenţă a legii, astfel încât Codul Silvic să poată fi retransmis preşedintelui spre promulgare în cel mai scurt timp".

Gavrilescu spune că proiectul noului Cod Silvic a fost discutat de specialişti şi de întreaga clasă politică de mai bine de trei ani, până în februarie când a fost adoptat de Parlament.

"Noul Cod Silvic vine cu o serie de articole importante care au rolul să pună capăt monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului şi să determine intrarea în normalitate a suprafeţelor de păduri deţinute de micii proprietari din ţară", afirmă ministrul.

De asemenea, referindu-se la decizia preşedintelui Klaus Iohannis de nepromulgare a Codului Silvic şi de solicitare a reexaminării acestuia de către Parlament, ministrul consideră că aceasta "nu face altceva decât să întârzie nejustificat punerea în aplicare a unei legislaţii corecte şi moderne, menită să apere micii proprietari de pădure, să combată tăierile ilegale şi să stimuleze extinderea fondului forestier naţional, în special în regiunile cu deficit mare de pădure".

"În calitatea mea de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar şi de deputat în Parlamentul României, vă invit să lăsaţi de-o parte orice interes de natură politică şi economică şi să votaţi acest act normativ prin prisma interesului naţional, astfel încât Codul Silvic să poată fi retransmis preşedintelui, spre promulgare, în cel mai scurt timp", mai spune Gavrilescu în apelul către parlamentari.

Şi organizaţia neguvernamentală WWF România transmite într-un comunicat că blocarea Codului Silvic "ameninţă pădurile şi comunităţile locale".

"Ultima versiune a Codului Silvic datează din 2008, în condiţiile în care în Uniunea Europeană şi la nivel global avem de a face cu noi reguli şi principii privind gestionarea durabilă a pădurilor, pe care legislaţia românească nu le include în totalitate. În plus, reglementările silvice trebuie să se adapteze noului context socio-economic- de exemplu, astăzi statul roman deţine mai puţin de jumătate din pădurile ţării. Ritmul degradării pădurilor este extrem de alert, în antiteză cu ritmul creşterii pădurilor (un ciclu de producţie este de aproximativ 110 ani), iar noul Cod Silvic aduce soluţii pentru multe dintre problemele semnalate din teren, din sectorul forestier şi include măsuri esenţiale pentru conservarea biodiversităţii", potrivit WWF România.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că ”unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

”Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la cererea de reexaminare a şefului statului.

În cererea de reexaminare se mai menţionează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.

”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază şeful statului.

De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Preşedintele Iohannis apreciază că ”această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.

”Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, se menţionează în cererea de reexaminare.

Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general.

Preşedintele consideră că ”prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafeţe din fondul forestier naţional, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”.

Un alt articol, I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial, mai arată şeful statului.

”Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit sesizării preşedintelui, ”introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

”Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi al concurenţei, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorităţii de concurenţă”, mai apreciază şeful statului, în cererea de reexaminare.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic iniţiat de parlamentari PSD, reprezentanţii PNL criticând prevederile acestui proiect, iar Victor Ponta a afirmat că România are nevoie de această lege.

Deputaţii au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru, 97 împotrivă şi 27 abţineri.

"A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern şi apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie.Interesele private ale marilor companii neromâneşti care exploatează în mod excesiv lemnul în România şi-au găsit din păcate reflectarea şi în Parlament şi de aceea avem şi voturi contra", a afirmat sdupă vot premierul Victor Ponta.

Deputatul UDMR, fost ministru al Mediului Attila Korodi a declarat că se poate şi mai bine şi că se încheie o procedură care era în Parlament de trei ani. "Sunt convins că această modificare a Codului Silvic va putea să protejeze pădurile României dacă vor veni şi actele normative de implementare. Punem capac monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului, în sfârşit reuşim să direcţionăm materie primă pentru companii mici şi mijlocii", a spus Korodi.

Deputatul PNLTinel Gheorghe a afirmat că sunt aspecte contradictorii în conţinutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Deputatul PNL, fost ministru al Mediului Lucia Varga a declarat că România avea nevoie de un cod silvic europene în care să fie protejată pădurea şi să se dea drept de preempţiune agenţilor economici din industria de prelucrare a lemnului şi sprijin pentru proprietari. E a spus că premierul a fost de acod iniţial cu acest lucru, însă apoi s-a răzgândit. "Mă întreb oare ce la făcut să renunţe la acele principiipe care le-am agreat, Oare să fie interese de partid?", a afirmat retoric Lucia Varga.

În 2 octombrie 2013, proiectul unui noului Cod silvic a fost adoptat de guvern, cu prevederile anunţate de fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, însă acest proiect a fost respins în Parlament.