Mircea DINESCU, după audierea la Parchetul General în dosarul Revoluţiei: „Iliescu nu este marele manipulator. Iliescu a fost manipulat“

"S-a mers pe diversiune. Chiar şi pe vremea Mineriadei, au venit unii legaţi la cap, că sunt bătuţi de populaţia civilă. Pe ei, pe aceşti domni, din generali maiori au ajuns generali locotenenţi, din generali locotenenţi au ajuns generali, colonei şi mă rog ce funcţii au mai avut...îi lega chestia asta, că au fost slugile lui Ceauşescu. Pe nea Nicu l-au omorât ei în primul rând. Cine avea interes să îl omoare pe Ceauşescu? Mai puţin Iliescu, care era marginalizat şi se dădea disident, cât mai mult generalii, care au stat drepţi şi au executat ordinele şi care au dat ordine să se tragă în Timişoara, să se tragă în Bucureşti. Iliescu nu este marele manipulator. Iliescu a fost manipulat. Din păcate, Iliescu este un om fricos. S-a lăsat purtat de valul de băieţi care, după ce au fost slugile lui Ceauşescu, au fost slugile lui Iliescu, toţi generalii ăştia", a declarat Mircea Dinescu, după audierea la Parchetul General.

Întrebat câte pagini are declaraţia dată în faţa procurorilor, Mircea Dinescu a precizat că poate fi considerată "un mic roman".

"Ani de zile, de fapt, s-au făcut comisiile astea de băbătii să se îngroape chestia. Nu au venit procurorii să întrebe «stai, domne, ce s-a întâmplat atunci». Trăia atunci şi Stănculescu, şi Guşe, şi încă zeci de inşi care au omorât oameni. E târziu, dar cum spunea cineva că e bine să vedem doar partea plină a paharului, nu, e bine că până la urmă din aceste declaraţii se mai dumireşte lumea, fiindcă până acum exclusiv cărţile despre decembrie 1989 au fost scoase de băieţi manipulaţi de Securitate sau sponsorizaţi, dintre care unii erau informatori ai Securităţii, nişte găinari şi s-a dat imaginea că poporul român nu a fost capabil să facă o revoltă populară, a trebuit să vină KGB-ul să îi înţepe în fund în Piaţă cu steagul şi cu un cui şi să ţipe şi aşa s-a declanşat revolta în România, datorită unei dureri în popou pricinuită de agenţi KGB“, a completat Dinescu.

Mircea Dinescu a precizat că pentru el Revoluţia a fost "o minune", fiind arestat la domiciliu.

Mircea Dinescu s-a prezentat, joi dimineaţă, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri în dosarul Revoluţiei, precizând că are calitatea de martor. 

"Din când în când, în loc să spunem poveşti la gura sobei, spunem poveşti la gura Parchetului, aici. A fost un război informaţional, dar cine deţinea acele chestii?", a mai completat Dinescu.

"Poate dacă nu ieşea Iliescu la televizor, poate veneaţi acuma şi depuneaţi o floare pe mormântul meu, nu numai al meu. A doua zi, dacă Ceauşescu reuşea să răstoarne situaţia eram daţi la televizor, nişte KGB-işti, nu ştiu ce ... Iliescu nu a fost nici un înger, nici un demon. Iliescu nu e un om foarte curajos. Iliescu este şi o victimă a propriului lui destin de activist de partid, care s-a trezit peste noapte că trebuie să vorbească de capitalismul din România după ce toată viaţa a vorbit de Marx şi Lenin. Ştiţi că el vorbea cu «tovarăşe», eu am spus atunci «hai să vorbim cu domnule, că s-a compromis cuvântul tovarăşe» care e un cuvânt frumos în sine. În clipa în care a venit Iliescu, probabil pe noi ne-a salvat asta pentru că toţi activiştii , toţi generalii de Securitate, de Armată care în mod normal trebuiau să plece cu Ceauşescu, au venit în spatele lui Iliescu, au luat poziţia de drepţi", a mai spus Dinescu.

Şi fostul premier Petre Roman a ajuns, miercuri dimineaţa, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost audiat de procurorii militari în dosarul Revoluţiei, în dosar fiind începută urmărirea penala in rem. Nicio persoană nu este învinuită în prezent.

Petre Roman a fost numit premier al Guvernului Provizoriu pe 27 decembrie 1989 iar după alegerile din mai 1990 este desemnat de preşedintele Ion Iliescu şi votat de Parlament ca Prim Ministru al României, funcţie pe care o deţine până în octombrie 1991.

În dosarul Revoluţiei au fost audiate mai multe persoane, în calitate de martori. Printre acestea şi actorul Ion Caramitru.

Procurorii militari anunţau în noiembrie 2016 că cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.

"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii", arăta Parchetul General.

Efectuarea de cercetări ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menţionate în cererea de redeschidere a dosarului.

"Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi pe cale de consecinţă nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989.Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei. Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale", se arăta în ordonanţa prin care s-a cerut redeschiderea dosarului.

Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a cerut în luna februarie a anului 2016 redeschiderea cauzei, în ordonanţa fiind menţionate aspectele care au dus la această decizie. Ulterior, instanţa supremă a confirmat redeschiderea dosarului, acesta ajungând la procurorii militari de la Parchetul General. Potrivit extinderii dispuse în cauză, procurorii vor analiza şi evenimentele petrecute după 22 decembrie.

Citeşte şi: INCENDIU puternic la un centru comercial din Arad. Un pompier a fost rănit

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Statistica neagră: Deţinuţii sunt condamnaţi de societate să rămână pe viaţă „puşcăriaşi”. Reabilitarea de după gratii, aproape INEXISTENTĂ