Mironescu şi alţi trei acuzaţi în dosarul afacerilor din Portul Constanţa, eliberaţi din arest - 2

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile făcute de Laurenţiu Mironescu - fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Liviu Bratu - adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Pătraşcu - ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Corneliu Păun, împotriva deciziei de sâmbătă a Secţiei penale a instanţei supreme prin care măsura arestului preventiv în cazul acestora s-a prelungit cu 30 de zile.

Cei patru vor fi puşi în libertate în noaptea de miercuri spre joi, când expiră perioada de arest preventiv, astfel cum a fost stabilită conform ultimei decizii de prelungiure a mandatului.

Instanţa supremă a decis, sâmbătă, ca cele 28 de persoane din "gruparea Mironescu" să rămână în continuare în arest, admiţând propunerea procurorilor anticorupţie de prelungire cu 30 de zile a mandatelor emise pe numele acestora în dosarul privind importurile nelegale din Portul Constanţa.

În acest dosar sunt cercetate de procurorii anticorupţie 30 de persoane, dintre care 28 au fost arestate şi una a primit mandat de arestare în lipsă.

Astfel, în 25 mai au fost arestaţi Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu, ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme. De asemenea, instanţa a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetăţean libanez, intermediar vamal.

În acest dosar este cercetat şi senatorul PDL Mircea Marius Banias, în cazul acestuia procurorii luând măsura interdicţiei de a părăsi ţara pentru 30 de zile, fiind acuzat de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare.

"Gruparea Mironescu" se ocupa cu "captura statului", noţiune care exprimă forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată, pentru care este nevoie de mulţi oameni, persoane bine plasate şi influente, susţin anchetatorii.

Eugen Bogatu, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din Constanţa, este considerat de procurorii anticorupţie "leader" al grupului infracţional, care derulau afaceri ilicite în Portul Constanţa.

Procurorii îl acuză pe Eugen Bogatu că "s-a implicat în activitatea de colectare a sumelor de bani prin intermediul comisionarilor vamali Dragoş Iulian Tudoran şi Valentin Ţiripan", dar şi că "a intervenit" la Liviu Durbac, şeful Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea, pentru a ajuta o firmă să importe ilegal mărfuri subevaluate.

Bogatu este acuzat că, în 22 octombrie 2010, "a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa-Sud Agigea, pentru a-i determina pe intermediarii vamali Marin Dodu, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA, şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa să îşi achite «taxele» către membrii grupului infracţional".

Potrivit DNA, în perioada 2010-2011, la grupul condus de Bogatu au aderat Sunai Cadîr, director al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, Liviu Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea şi Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Potrivit procurorilor, aceştia "au aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat prin folosirea în mod discreţionar a funcţiilor publice deţinute".

Claudiu-Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, singur sau ajutat de doi subordonaţi de-ai săi - Adrian Milea şi Valentin Roşculeţ -, prin intermediul comisionarului Dragoş Iulian Tudoran, "a pretins diverse sume de bani de la mai mulţi intermediari vamali şi importatori, printre care Ahmad El Haj, Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa, Mohamad Rouchdi, Mihai Culea şi Laurenţiu Catargiu".

Olteanu a cerut bani şi atunci când importurile erau ilegale, dar şi atunci când toată marfa pe care comercianţii vroiau să o aducă în ţară venea legal, însoţită de toate actele necesare.

În unele cazuri, tot în schimbul unor sume de bani, Olteanu "a pus la dispoziţia membrilor grupului informaţiile necesare desfăşurării activităţilor ilegale la nivelul Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea".

În acelaşi scop, un alt inculpat din dosar, Ioan-Dan Didilescu, inspector vamal în cadrul DJAOV Constanţa, i-a cerut unui comisionar vamal "diverse sume de bani".

Între numele inculpaţilor din acest dosar apare şi cel al comandantului "Grupului de Nave" Constanţa, Adrian Sorin Pătraşcu. Acesta este acuzat că, în lunile iunie şi septembrie 2010, "a pus la dispoziţia inculpaţilor Guo Ning, comerciant chinez, şi Valentin Ţiripan, comisionar vamal, informaţii confidenţiale deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu şi de natură să le protejeze acestora activitatea infracţională". El a primit de la cei doi, potrivit procurorilor, "mărfuri importate din China şi băuturi alcoolice".

O altă faptă consemnată de procurori s-a petrecut în 16 februarie 2011, când Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, ar fi primit de la comisionarul vamal Dragoş-Iulian Tudoran 5.700 de dolari americani "pentru a încheia în mod ilegal şase operaţiuni de tranzit vamal la Biroul Vamal Slobozia".

"Grupul infracţional organizat" care s-ar fi constituit, potrivit procurorilor DNA, în vama Constanţa, prejudicia bugetul de stat cu sume între 50.000 şi două milioane de euro la fiecare transport.

"Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între o mie şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situaţii, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei şi 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal", potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.