Misterul pensiilor speciale a fost dezlegat: 45 de ani vechime pentru pensionari de 43 de ani

Explicaţia este că recalcularea pensiilor s-a făcut acordând câte doi ani vechime pentru fiecare an de lucru pentru cadrele MAI, MApN şi serviciile secrete. Aşa se face că un pensionar "special" de 43 de ani ajunge să aibă 45 de ani vechime.

Ziarul Financiar a scris, în urmă cu două săptămâni, că reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul.

Consiliul Fiscal a arătat o săptămână mai târziu că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei.

Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. În privinţa pensiilor speciale, explicaţia a fost găsită: pensionarilor "speciali" li s-a calculat, pentru un an de muncă, doi ani de vechime, după cum reiese dintr-o decizie de recalculare.

Aşadar, în cazul unui locotenent colonel de 43 de ani, trecut în rezervă în 2008, i s-a calculat, în 2011, un stagiu de cotizare de 45 de ani, deşi el a lucrat doar 20 de ani. În baza acestui calcul, a obţinut o pensie brută de 2.654 lei/lunar, ceea ce înseamnă că el ia în mână o pensie de 2.230 de lei.

Această creştere explică în parte şi adâncirea deficitului fondului de pensii evidenţiată de Ziarul Financiar, care arăta în august, pe baza evoluţiilor cheltuielilor cu pensiile din prima jumătate a anului, că deficitul se va majora pe întreg 2011, în urma reformei pensiilor, cu 1 mld. euro faţă de 2010, adică cu o treime.

Deficitul fondului de pensii este aşteptat să ajungă în acest an la 3,5 mld. euro, adică la 2,7% din PIB-ul estimat la aproximativ 129 mld. euro.

Citeste si: Consiliul Fiscal: Pensiile speciale au crescut în medie cu 30% după recalculare

Consiliul Fiscal - autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificare - observă, analizând şi el diferenţa dintre declaraţiile iniţiale şi realitate, că demersul de recalculare nu a condus la economii, ci dimpotrivă la cheltuieli suplimentare.

"Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor spe ciale anticipa, conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159.000 de pensionari din această categorie (aproximativ 1 mld. lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1.755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2.289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%)", a precizat Consiliul fiscal condus de Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen-Bank.

La fundamentarea proiectului bugetului pentru 2011 fostul ministru al muncii Ioan Botiş nu a putut explica modul în care s-au alocat sumele pentru pensiile speciale, arătând că recalcularea s-a făcut şi se face nu de către casele de pensii ale căror date sunt publice, ci de către instituţiile implicate - respectiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi serviciile secrete.

Aşadar, aceste instituţii au recalculat pensiile "în sus" întrucât, chiar dacă nu au contribuit deloc la sistemul de pensii, foştilor militari, poliţişti şi agenţi secreţi li s-a calculat ca vechime dublul perioadei lucrate, iar ca nivel de contribuţie toate veniturile obţinute în această perioadă ca şi cum ar fi fost "taxaţi" cu acel 9,5% obligatoriu în cazul angajaţilor de rând pentru toţi banii câştigaţi.

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2012 arată că în România sunt 4,76 mil. pensionari cu pensii de asigurări sociale, care au o pensie lunară de 747 lei, şi 159.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 2.289 lei. Pentru aceste pensii speciale se cheltuiesc 4,4 mld. lei, adică aproape 10% din întreg fondul alocat pensiilor în România (47 mld. lei).

Fostul ministru al muncii Mihai Şeitan a explicat în felul următor majorarea deficitului de pensii în prima parte a anului. În urma reformei, a spus el, toate pensiile speciale au fost incluse în sistemul public. Dar nu toţi militarii sau activi care contribuie de acum înainte (li s-au majorat salariile cu exact suma cu care trebuie să contribuie) ar fi început încă din primele luni ale anului să o facă din cauza întârzierii în funcţionarea caselor de asigurări, în vreme ce toate pensiile au intrat automat în plată.

Alături de pensii, alte două fonduri de asigurări, cel de sănătate şi şomaj, apasă asupra bugetului de stat. Este de aşteptat ca acestea să acumuleze în 2011 un deficit de minimum 3,3% din PIB. Economistul Laurian Lungu de la Macroanalitica aprecia recent că, dacă se doreşte eliminarea deficitului, nu doar impozitarea tuturor pensiilor este soluţia, ci trebuie ca întreg fondul de pensii să fie redus cu procentul cu care el este deficitar, adică 28%.

Un locotenent­-colonel în vârstă de 43 de ani, trecut în rezervă în 2008, are o vechime de 45 de ani muncă deoarece pentru fiecare din 20 de ani lucraţi într-o unitate militară a mai primit încă un an vechime, deci încă 20 de ani vechime, la care s-au adăugat şi studiile.

În acest fel punctajul de pensie obţinut este de 3,14 puncte, ceea ce înseamnă o pensie de 2.307 lei (3,14 X pensia medie).

Pensia sa totală este însă de 2.654 de lei pentru că se mai adaugă un "Ordin/Semn onorific pentru 20 de ani" de 347 de lei pe lună.

Aşa s-a întâmplat cu pensiile din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi Serviciile Speciale.