Psihologii spun că sindromul Road Rage este o tulburare în care un individ are un nivel ridicat de stres, anxietate şi ostilitate din cauza traficului. Mai mult, cei care suferă de această tulburare, odată ce se află în maşină, prezintă o schimbare de personalitate şi iau decizii neobişnuite pentru ei.
În Bucureşti, Capitala cu cele mai ridicate valori de trafic din Europa, au fost numeroase situaţii când şoferii care au cedat nervos în stradă şi au recurs la comportament agresiv.
“Strada nu este un simplu petec de asfalt guvernat de cadrul legal, este un ecran pe care se proiectează şi se reproduc tensiuni şi contradicţii sociale. Forumurile online ale motocicliştilor sunt pline de poveşti despre şoferi care atentează la viaţa motocicliştilor prin manevre agresive. În trafic contează ordinul de mărime, iar motocicletele sunt mult mai mici decât majoritataea automobilelor, iar dreptul şoferului devine dreptul celui mai mare de a renegocia regulile de circulaţie”, a spus, pentru MEDIAFAX, sociologul Gabriel Jderu, autorul cărţii „Cultura motocicletelor”.
În ceea ce priveşte cadrul legal, repercusiunile violenţei în trafic sunt foarte mici sau chiar inexistente, pentru că astfel de episoade sunt greu de probat. Furia din trafic, odată exteriorizată, ajunge cu uşurinţă la bătaie în trafic. Însă, deocamdată, nu există o lege care să îi pedepsească pe cei care se comportă ca nişte “bullies” în trafic, spun poliţiştii.
În lipsa unor mijloace de probă în privinţa acestor episoade neplăcute, şoferii sunt sfătuiţi îşi păstreze calmul la volan. Psihologii spun că este important să nu dăm curs provocărilor celor care sunt violenţi, pentru că road rage s-a dovedit a fi contagios în trafic.
“Dacă eşti ţinta unei atitudini agresive, încearcă să nu răspunzi la provocări. Nu încerca nici măcar să faci contact vizual, iar dacă ţi se pune în lateralul maşinii şi te înjură, sau manifestă gesturi obscene, încearcă să minimalizezi pe cât posibil contactul, ca să nu escaladeze situaţia. Este posibil să intri într-un rol tensionat şi există riscul de accident, dezvoltat pe acea stare de anxietate şi neatenţie”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Ionel Simionca de la Asociaţia de psihologie şi siguranţă rutieră – Psihotrafiq.