MJ: Recomandările GRECO vor fi promovate ca amendamente legislative în noul Cod Penal

Experţii din cadrul Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO), o structură specializată a Consiliului Europei, au criticat, într-un raport dat publicităţii marţi, anumite prevederi legislative româneşti legate atât de dispozitivul "regretului real", care permite corupătorului să scape justiţiei, dacă îl denunţă pe corupt sau dacă afirmă că a fost constrâns de acesta, cât şi de mecanismele de finanţare a partidelor politice.

Într-un comunicat de presă de marţi, Ministerul Justiţiei afirmă că va promova, în cadrul dezbaterilor din Parlament asupra Legii de punere în aplicare a Codului penal (LPA CP), o serie de amendamente legislative care să conducă, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a LPA CP, la "implementarea" recomandărilor GRECO referitoare la materia corupţiei.

"De asemenea, în perioada imediat următoare, la nivelul Ministerului Justiţiei se va crea un grup de lucru format din reprezentanţii instituţiilor implicate în acest proces, care va evalua recomandările privind transparenţa finanţării partidelor politice şi modalităţile de implementare a acestora", mai afirmă reprezentanţii MJ.

În plus, toate cele 20 de recomandări ale GRECO "vor fi preluate în noul document strategic în domeniul luptei împotriva corupţiei". Procesul de consultare publică pentru elaborarea acestui document a fost iniţiat marţi, cu ocazia prezentării publice a concluziilor preliminare ale Raportului de audit privind Strategiile Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi 2008-2010.

Raportul GERCO adresează României 20 de recomandări. În ceea ce priveşte incriminările faptelor de corupţie, specialiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de dispozitivul "regretului real", care permite corupătorului să scape justiţiei, dacă îl denunţă pe corupt sau dacă afirmă că a fost constrâns de acesta.

Autorii raportului recunosc totuşi că, fără un asemenea dispozitiv, numeroase cazuri nu ar fi putut ajunge la cunoştinţa justiţiei, dar apreciază că acesta prezintă "riscuri de utilizare abuzivă", care ar trebui să fie îndepărtate prin "garanţii". Astfel, în opinia lor, România ar trebui să îşi abroge dispoziţiile legale care îi permit corupătorului ce cooperează să îşi recupereze mita.

În afară de acest aspect particular, "cadrul juridic" privind corupţia este "foarte complet", în teorie, şi-au exprimat satisfacţia raportorii. Totuşi, actorii luptei împotriva corupţiei "trebuie să lupte, în prezent, pentru a-şi păstra mijloacele (...) şi capacitatea de a se ocupa de cazurile în care sunt implicaţi membri ai elitei politice şi economice".

"GRECO apreciază că actualul cadru legal oferă multe instrumente bune, însă incriminările faptelor de mită şi ale traficului de influenţă sunt caracterizate prin suprapuneri ocazionale şi redundante, iar această situaţie a dus uneori la o practică judiciară inconsecventă. Noul Cod penal este aşteptat să intre în vigoare în octombrie 2011 şi să armonizeze acest cadru legal, aducându-l mai aproape de Convenţie şi protocol", scriu reprezentanţii MJ în comunicatul citat.

Cu privire la transparenţa finanţării vieţii politice româneşti, un sector "care face obiectul a numeroase acuzaţii de practici suspecte", experţii apreciază, în general, că legislaţia românească este satisfăcătoare, dar îşi exprimă, totuşi, unele rezerve. Ei consideră insuficiente sancţiunile pe care partidele le riscă atunci când nu respectă regulile, şi anume o amendă de cel mult 6.000 de euro, şi afirmă că este necesar ca statul român să se asigure "că toate neregulile sunt pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive".

În replică, MJ aminteşte că Legea 334 din 2006 prevede un mecanism de supraveghere sub responsabilitatea comună a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi a Curţii de Conturi (CC), însă, cu toate acestea, în opinia GRECO "aceste aranjamente de supraveghere, inclusiv modul în care sunt distribuite responsabilităţile, nu sunt satisfăcătoare".

"În condiţiile actuale, AEP ar trebui să preia responsabilitatea principală în acest domeniu şi să i se ofere mijloacele pentru a se conforma cu această sarcină. Totodată, legislaţia prevede o serie largă de sancţiuni în caz de încălcare a Legii, inclusiv un set de amenzi, dar sancţiunile maxime nu sunt suficient de adecvate", se arată în comunicatul MJ.

Toate recomandările GRECO trebuie implementate până în 2012, atunci când corpul de experţi europeni va evalua punerea lor în aplicare.