MMP:Kozlodui-cea mai potrivită zonă pentru depozitul de deşeuri,decizia se ia după studiul de impact

"Din documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului se poate vedea că autorităţile bulgare au analizat un număr mai mare de locaţii pentru amplasarea acestui depozit, pe criterii legale, de protejare a mediului, a personalului lucrător dar şi a oamenilor din afara zonei dedicate acestui proiect. Având în vdere scopul proiectului, respectiv de a prelua deşeurile generate în procesul de dezafectare a unităţilor nucleare de la Kozlodui şi a deşeurilor provenite de la centrala de la Belene, s-a considerat că această locaţie este potrivită", arată Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) într-un răspuns la o solicitare a agenţiei MEDIAFAX privind depozitul pentru deşeuri slab şi mediu radioactive care ar urma să se construiască lângă centrala nucleară de la Kozlodui, la patru kilometri distanţă de malul Dunării.

Potrivit MMP, transportul deşeurilor pe o distanţă mare până la o eventuală altă locaţie a depozitului implică riscuri pentru mediu şi sănătatea oamenilor, pe tot traseul respectiv. Conform legii, deşeurile trebuie depozitate în cel mai scurt timp de la producerea lor.

"Aprobarea acestei locaţii, prin act normativ emis de autorităţile bulgare, se va face numai ca urmare a finalizării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului", a precizat MMP.

În urma notificării primite din partea Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria, în 3 septembrie 2009, Ministerul Mediului din România a hotărât să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontier, conform prevederilor Convenţiei Espoo. Atât România cât şi Bulgaria sunt părţi la Convenţia Espoo. România a devenit parte ca urmare a ratificării acestei convenţii prin Legea 22/2001.

În ceea ce priveşte procedura prevăzută de această convenţie, Bulgaria este parte de origine a proiectului, în timp ce România este parte afectată.

Bulgaria a transmis, în 11 aprilie 2011, documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului, care va fi analizată de autorităţile din România şi va fi supusă unei dezbateri publice pe teritoriul românesc.

"Documentaţia identifică, evaluează şi propune măsuri de reducere a impactului asupra mediului. Documentaţia identifică şi impactul dincolo de graniţele Bulgariei; în cadrul procedurii aplicate conform prevederilor Convenţiei Espoo, România va purta consultări cu Bulgaria în privinţa stabilirii măsurilor de prevenire, ameliorare şi control a posibilului impact semnificativ în context transfrontier al acestui proiect. Fiecare stat este liber să decidă ce activităţi se vor dezvolta pe teritoriul propriu, evident cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare şi a celei internaţionale la care este parte", mai precizează Ministerul Mediului.

Reprezentanţii MMP susţin că propunerea de dezvoltare a acestui depozit de deşeuri de la Kozlodui are legatură atât cu activităţile nucleare care sunt în fază de închidere (Centrala nucleară de la Kozlodui), cât şi cu cele viitoare. Capacitatea depozitului de deşeuri va fi proiectată să primească deşeurile de la Kozlodui (operare şi dezafectare), cele care vor fi produse prin funcţionarea centralei propuse la Belene.

"Autorităţile şi publicul din România vor avea ocazia exprimării unor păreri substanţiale la etapa de analiză a documentaţiei de evaluarea a impactului asupra mediului şi în timpul dezbaterii publice organizate pe teritoriul României. În prezent MMP şi autoritățile interesate din domeniul nuclear analizează documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Kozlodui", se mai arată în precizarea MMP.

Autorităţile bulgare vor să construiască, în nordul ţării, lângă centrala nucleară de la Kozlodui, la patru kilometri distanţă de malul Dunării, un depozit pentru deşeuri slab şi mediu radioactive, intenţia fiind ca până în 2075 aici să fie depozitate până la 345.500 de tone de asemenea reziduuri.

Depozitul pentru deşeuri slab şi mediu radioactive va fi construit într-o zonă cunoscută în Bulgaria drept "Radiana", lângă satul Harlets, municipiul Kozlodui, regiunea Vratsa.

Acesta urmează să fie amplasat la 3,2 kilometri sud-est de "linia regulatoare a Kozlodui", la 6,6 kilometri sud-vest de limitele construite ale satului Harlets şi la 4 kilometri sud-vest de malul drept al Dunării.

Zona de protecţie contra radiaţiilor, de trei kilometri în jurul amplasamentului, nu se suprapune teritoriului României, însă Zona Monitorizată a Centralei Nucleare Kozlodui, cu o rază de 30 de kilometri în jurul acesteia, se extinde până pe teritoriul românesc.

În zona monitorizată de 30 de kilometri se află şi localităţile Bechet, Nedeia, Gighera, Zaval, Ostroveni, Sărata, Călăraşi, Dăbuleni, Listeava, Piscu Sadovei, Sadova, Gangiova, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Săpata, Plosca, Bistreţ, Brânduşa, Goicea, Barca, Horezu Poenari, Toceni şi Valea Stanciului, din judeţul Dolj.

"Acest depozit naţional pentru deşeuri radioactive (DNDR) este destinat depozitării deşeurilor radioactive cu activitate mică şi medie, respectiv radionuclizi de viaţă scurtă, generate pe perioada funcţionării şi dezafectării Centralei Nucleare «Kozlodui» , funcţionarea viitoare a Centralei Nucleare Belene şi din alte surse convenţionale - medicină, cercetare ştiinţifică, aplicaţii tehnice şi altele", se precizează într-una dintre secţiunile studiului de impact asupra mediului, prezentat pe site-ul Agenţiei de Protecţie a Mediului Sibiu.

DNDR este, potrivit documentului citat, "o locaţie de importanţă naţională prevăzută în Legea de Amenajare Teritorială".

"DNDR este un obiectiv tehnic de mică adâncime de tip bariere multiple cu canale, proiectat pentru debarasarea deşeurilor radioactive cu activitate mică şi medie, tratate şi stocate în rezervoare de beton armat. DNDR şi utilităţile acesteia vor ocupa o zonă de aproximativ 36 de hectare. Pe perioada construcţiei nu va fi necesară ocuparea de teren suplimentar deoarece activităţile temporare sunt planificate a fi executate în cadrul limitelor locaţiei Radiana. Statutul locaţiei este de proprietate de stat, aparţinând «Fondului Funciar de Stat»", se precizează în documentul citat.

Siguranţa depozitului se bazează pe aplicarea unei strategii de apărare în adâncime, un sistem de bariere fizice completat de măsuri administrative. Sistemul de bariere fizice se bazează pe un concept de multi-bariere, "deoarece fiecare dintre acestea contribuie la păstrarea siguranţei, prin funcţiile sale".

"Siguranţa DNDR nu poate fi bazată pe o singură barieră. Dacă o anumită barieră nu poate să îşi îndeplinească funcţiile de siguranţă, atunci sistemul în totalitatea sa trebuie să asigure izolarea deşeurilor radioactive în conformitate cu criteriile de siguranţă", se mai arată în documentul citat.

Astfel, investiţia presupune construcţia a opt module de beton armat, uniform plasate pe două rânduri paralele. Dimensiunea exterioară predefinită a fiecărui modul este de 117 metri lungime, 35,5 metri lăţime şi zece metri înălţime. Modulele sunt despărţite de pereţi longitudinali şi transversali ce formează camerele de izolare. Fiecare modul constă în 16 camere identice, plasate de asemenea în două rânduri paralele de opt camere fiecare.

"Din considerente de construcţie este planificat un spaţiu de expansiune în mijlocul fiecărui modul, la fiecare patru perechi de camere. Dimensiunile şi volumul camerelor fiecărui modul sunt stabilite prin măsurătorile tehnice şi de construcţie şi in funcţie de caracteristicile locului construcţiei. Camerele sunt dreptunghiulare, de 17 metri lungime şi 14 lăţime. Containerele de beton armat sunt amplasate pe patru rânduri, în faţa camerelor de stocare", se mai arată în documentul citat.

Activitatea nucleară în Bulgaria a început în 1974, când a fost dată în folosinţă prima unitate de la Centrala Nucleară Kozlodui. Până în august 1991, alte cinci reactoare au fost date, pe rând, în funcţiune. Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul bulgar şi autorităţile europene în 1999, unităţile 1 şi 2 de la Kozlodui au fost deconectate de la sistemul de electricitate în 31 decembrie 2002, iar unităţile 3 şi 4 în 31 decembrie 2006. Toate aceste reactoare urmează să fie scoase din funcţiune în conformitate cu Strategia Actualizată de Scoatere din Funcţiune pentru Unităţile 1-4 ale CNE Kozlodui.

Între timp, proiectul Belene preconizează construirea a două unităţi WWER-1000.