MMP: S-au livrat puieţi pentru plantarea a 44 de hectare în comune vulnerabile la poluare cu ZNV

Proiectul "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi" vizează pentru primavara lui 2011 plantarea a 44 hectare din şase comune vulnerabile, respectiv Bonţida - judeţul Cluj, Mihăeşti - judeţul Vâlcea, Albeştii de Argeş - judeţul Argeş, Prejmer - judeţul Braşov, Şoimi - judeţul Bihor, Păuleşti - judeţul Satu Mare.

Proiectul, demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea deversărilor de nitraţi în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitraţi a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare.

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat de Comisia Europeană şi bazat pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională "Apele Române".

Astfel, proiectul implică acordarea de sprijin comunelor aflate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de perdele forestiere şi fâşii riverane tampon pentru protejarea corpurilor de apă.

Sprijinul Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" constă în elaborarea proiectelor tehnice de plantare, furnizarea puieţilor forestieri şi asistenţa tehnică privind activitatea de împădurire. Plantarea propriu-zisă, precum şi întreţinerea ulterioară a suprafeţelor plantate este asigurată de comunele beneficiare din cadrul Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi".

Activităţile de plantare încep în data de 30 martie 2011, în comuna Prejmer - judeţul Braşov, unde va fi plantată o suprafaţă de 6,5 hectare. Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" asigură asistenţa tehnică pe parcursul plantării, prin intermediul consultantului angajat în acest sens, respectiv Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Braşov.

Puieţii livraţi includ următoarele specii: Salcâm, Gorun, Stejar, Tei, Ulm, Frasin, Jugastru, Ulm de Turkestan, Sălcioara, Glădiţă, Păducel şi Anin negru.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN).

Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de cinci ani, este de 60,04 milioane euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială - 50 milioane euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)- aproximativ 4,01 milioane euro, contribuţii Consilii Judeţene-1,40 milioane euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 milioane euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române)-un milion de euro.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale, arată MMP.

Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.

Proiectul implică activităţi de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd şi a gunoiului menajer biodegradabil, dotarea comunităţilor locale cu echipamente pentru colectarea şi împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, construcţia unor platforme comunale de depozitare şi management al gunoiului de grajd, reabilitarea pajiştilor comunale şi crearea unor bariere vegetale de protecţie în jurul platformelor comunale, lucrări de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Aceste măsuri vor elimina riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă infestată şi vor promova utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant. Poluarea cu nitrați este un proces care afectează pânza freatică, oamenii şi întreg ecosistemul.