Moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou ar putea rămâne pe Dealul Mitropoliei până luni

În tot acest timp, ar putea veni în pelerinaj peste un milion de persoane, pentru care Biroul social al Patriarhiei va pregăti sandwichuri şi ceai, a declarat Bogdan Ciubotaru, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Acesta a precizat că, vineri şi duminică, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită afară, în schimb, sâmbătă, întrucât este aşteptată sosirea mai multor oficialităţi, aceasta va avea loc în biserică.

Procesiunea nu se va opri însă pe durata Sfintei Liturghii, iar enoriaşii vor putea urmări slujba pe ecrane mari, montate pe Dealul Mitropoliei în acest scop.

Sâmbătă, la 12:30, după Sfânta Liturghie, vor fi sfinţite şi inaugurate radioul şi televiziunea Trinitas, aparţinând Patriarhiei Române, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Câteva sute de pelerini au ajuns pe Dealul Mitropoliei încă de miercuri seară, iar la începerea procesiunii numărul lor depăşea o mie.

Voluntarii de la Crucea Roşie din România (CCR) vor acorda prim-ajutor celor veniţi în pelerinaj. Pe Dealul Mitropoliei, au fost amplasate trei corturi deservite de 50 de tineri voluntari. Asistenţa premedicală va fi asigurată pe toată durata pelerinajului. De asemenea, voluntarii de Cruce Roşie vor patrula periodic în toată zona pentru a depista eventualele cazuri ce necesită prim-ajutor.

Sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) şi a Sfântului Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (27 octombrie) - ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala Patriarhală - reprezintă, de secole, un popas duhovnicesc pentru credincioşii din Bucureşti şi împrejurimi, ca şi pentru sutele de mii de pelerini din întreaga ţară.

Dimitrie cel Nou, ale cărui sfinte moaşte se află la Bucureşti, a trăit în secolul al XIII-lea, în timpul "imperiului" de la Tîrnovo, întemeiat de români şi de bulgari sub conducerea fraţilor Petru şi Asan.

El s-a născut în satul Basarabov, localitate aşezată pe rîul Lom, un afluent al Dunării, situat în apropiere de oraşul Russe. Din păstor de vite el a devenit monah, trăind într-o peşteră din apropierea acestui sat şi dedicîndu-se postului, rugăciunilor şi privegherilor. Datorită vieţii sale deosebite, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul de a face minuni.

Printre altele, preacuviosul Dimitrie şi-a cunoscut momentul morţii, alegîndu-şi locul de veci între două pietre care, cu timpul, au fost acoperite de apa Lomului. Moaştele sfântului au rămas multă vreme ascunse de ape pînă cînd unei fete bolnave i s-a arătat în vis sfântul Dimitrie cel Nou, care i-ar fi zis: "Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă eu te voi tămădui!"

La îndemnul acestei tinere, preoţii şi credincioşii au cercetat locul indicat de aceasta şi au descoperit în apă moaştele cuviosului Dimitrie. Astfel trupul neputrezit al preacuviosului a fost adus în satul Basarabov.

Poporul român şi-a dorit să obţină moaştele sfântului, dar prima încercare de a le aduce în spaţiul românesc s-a soldat cu un eşec. În timp ce se îndrepta spre Ţara Românească, în apropierea unui sat din Bulgaria (Ruşi), delegaţia românească care însoţea racla cu sfintele moaşte a fost nevoită să-şi întrerupă drumul. În mod surprinzător, moaştele nu au mai putut fi transportate mai departe, motiv pentru care, membrii delegaţiei au presupus că este un semn din partea preacuviosului Dimitrie. Ei au decis să aşeze moaşte într-un car tras de doi boi tineri pe care i-au lăsat să meargă la voia întâmplării. În felul acesta, moaştele s-au reîntors în satul Basarabov, unde a fost ctitorită, cu bani trimişi din Ţara Românească, o biserică în care au fost depuse moaştele preacuviosului Dimitrie.

De asemenea, două surori, Aspra şi Ecaterina, din satul Cernavodă, au întreprins o nouă tentativă de a aduce o parte din moaşte şi de a le aşeza într-o biserică ridicată de ele, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ele, deşi furaseră o parte din sfintele moaşte, au fost nevoite să le restituie, convise că gestul lor era cauza problemelor ivite la plecarea din satul Basarabov.

Între anii 1769 şi 1774, în contextul războiului dintre Rusia şi Poarta Otomană, moaştele au ajuns în Ţările Române. Generalul rus Petru Salticov, trecînd prin satul Basarabov, a luat moaştele cu intenţia de a le trimite în Rusia, însă, la rugămintea unui negustor bogat, de origine macedoromân, Hagi Dimitrie, precum şi a mitropolitului Grigorie II al Ţării Româneşti, le-a dăruit poporul român ca recompensă pentru suferinţele îndurate în urma războiului. Moaştele au fost aşezate, în iulie 1774, în biserica Mitropoliei Ungrovlahiei (actuala catedrală patriarhală din Bucureşti), iar mâna dreaptă a sfântului a fost trimisă la Kiev, unde se păstrează şi astăzi.

Potrivit unui studiu din 1887 al episcopului Romanului, Melchisedec Ştefănescu, referitor la viaţa sfântului, Cuviosul Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Bucureştiului de către Mitrpolitul Filaret al II-lea (1792-1793).

În anul 1955, la propunerea Patriarhului Justinian Marina, Sfântul Sinod a proclamat generalizarea cultului său în întreaga Biserică Ortodoxă Română, stabilindu-i ca zi de prăznuire anuală ziua de 27 octombrie, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.