Mobilitate urbană 2.0 şi cum să faci rost de fonduri de investiţii în pasiunea ta pentru două roţi

Avantajele unui astfel de vehicul sunt destule: de la rapiditatea deplasării şi costurile reduse ale transportului, până la efectele pozitive asupra sănătăţii şi o relaţie bună cu mediul înconjurător.

România, cu 900.000 de biciclete produse, se plasează pe locul 6 la nivel european, ocupând o poziţie şi mai bună la capitolul componente şi accesorii, unde ocupă a cincea parte din piaţa europeană. Vînzările de biciclete ne plasează la egalitate cu Austria şi Portugalia, cu circa 400.000 de unităţi vândute.

Cel mai des vândute sunt bicicletele cu preţuri între 1.500 şi 2.500 de lei, care reprezintă 60% din vânzări; un preţ mediu pentru o bicicletă pliabilă este între 2.500 şi 4.500 de lei. Produsele high end, adică bicicletele de 5.000 de lei şi peste reprezintă cam 10% din piaţă. Poziţia corpului face diferenţa între o bicicletă de oraş, o cursieră sau un mountain bike, acesta fiind un aspect mai greu de înţeles de majoritatea bicicliştilor români care, din cauza infrastructurii, preferă să cumpără biciclete tip mountain bike pentru a merge prin oraş, în timp ce în locurile cu tradiţie în materie de două roţi, cum sunt Amsterdam sau Copenhaga, aproape toate bicicletele de pe stradă sunt citybike-uri.

Bicicleta nu este nici o povară financiară, devenind accesibilă cumpărătorului chiar şi cu cardul de credit. O opţiune este cardul de credit Mastercard de la CEC Bank - https://www.cardinrate.ro, susţinut şi de Smiley.

Cardul oferă până la 24 de rate, în funcţie de valoarea cumpărăturilor şi 0% dobândă la orice comerciant, inclusiv online.

Astfel, folosind cardul Mastercard de la CEC Bank, o bicicletă de oraş apreciată, produsă în România, cu un preţ de 1.999 lei, poate fi achiziţionată în 18 rate lunare de câte 111 lei, iar pentru o bicicletă pentru soţie sau prietenă, de la acelaşi producător local, în valoare de 1.419 lei, putem opta la plata a 12 rate lunare de câte 118 lei.

O prezenţă din ce în ce mai comună este cea a trotinetei, cu sau fără acţionare electrică. Este mai sprintenă chiar decât bicicleta, poate fi pliată şi ocupă puţin loc, şi poate asigura o viteză de deplasare rezonabilă în traficul aglomerat din oraş. Trotineta are o eficienţă a costurilor superioară altor mijloace de transport motorizate pe două roţi şi este, până la urmă, chiar un mijloc de eliminare a stresului unei zile încărcate la birou.

Trotinetele electrice sunt comparabile la preţ cu bicicletele, cu observaţia, valabilă de altfel cam în orice domeniu, că pentru a avea calitate costurile sunt corespunzătoare.

Folosind acelaşi card de credit de la CEC Bank, putem achiziţiona un model popular de trotinetă electrică cu un preţ de aproximativ 2.100 de lei în 18 rate lunare de câte 117 lei. Un alt model solid, cu şa, care valorează 2.650 de lei, va ajunge la 24 de rate lunare de 110 lei.

Putem înţelege, în aceste condiţii, de ce experţii apreciază că piaţa vehiculelor electrice uşoare va atinge pe plan global o valoare de 29 de miliarde de euro până în 2026. Bicicletele, scuterele şi trotinetele electrice vor domina piaţa, urmate de vehiculele cu trei sau patru roţi. Liberatea pe care o oferă justifică cele 1,4 milioane de unităţi vândute în Europa în 2016, iar tendinţa nu poate fi decât crescătoare.

În încheiere, un ultim sfat – orice veţi fi preferat, bicicletă sau scuter sau trotinetă, electrică sau acţionată prin forţa muşchilor, nu neglijaţi echipamentele de protecţie. Şi pentru acestea, cardul Mastercard de la CEC Bank se poate dovedi de un preţios ajutor.