Modificări la Codurile Penale | Reţinerea pe motive netemeinice se pedepseşte cu închisoarea - amendament/ Iordache: Vrem legi mai bune, care să lase la o parte arbitrariul

Iordache: Vrem legi mai bune, care să lase la o parte arbitrariul

Preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, a afirmat, marţi, după dezbaterile pe fond privind modificarea Codului penal, că îşi doreşte nişte legi mai bune, ”care să lase la o parte arbitrariul” şi a admis că a primit ”propuneri care sfidează realitatea”.

“Trebuie să înţelegem un lucru: ne dorim nişte legi mai bune, nişte legi care să lase la o parte arbitrariul. Ce ne interesează pe noi este ca toate acele amendamente care beneficiază de o susţinere majoritară a CSM – repet, pentru noi este foarte importantă poziţia CSM –în altă ordine de idei Înalta Curte, Parchetul General, asta este ordinea. Asta nu înseană că, dacă colegii noştri au venit cu nişte propuneri care sfidează realitatea, vor fi şi susţinute. Sunt nişte amendamente, nu putem împiedica pe niciun coleg, indiferent de partidul în din care face parte să depună amendamente, dar de la a depune până la a susţine e drum lung”, a declarat Florin Iordache.

Reţinerea pe motive netemeinice se pedepseşte cu închisoarea - amendament

La comisia pentru legile justiţiei au fost depuse peste 100 de amendamente la proiectul de modificare a Codurilor penale. Iniţiatorii sunt parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR.

Astfel, conform unui amendament depus social-democratul Eugen Nicolicea, ”cei care divulgă <date privind desfăşurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetaţi, a induce în opinia publică ideea vinovăţiei lor sau a zdruncina în orice fel prezumţia de nevinovăţie> să fie pedepsiţi cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă”.

Deputatul PSD mai propune ca ”reţinerea sau arestarea unei persoane pe motive vădit netemeinice şi esenţial nelegale, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau amendă, precum şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică. Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se sancţionează şi expunerea publică a unei persoane reţinute, arestate sau condamnate în posturi infamate care îi pot leza demnitatea şi aduce atingere imaginii sale publice”.

Şi deputatul Cătălin Rădulescu propune ca pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani, cu excepţia infracţiunilor comise cu violenţă, să se execute la domiciliu.

În plus, pedepse cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste trei ani, doar cu vârsta de cel puţin 60 de ani a celor care suferă de boli grave sau incurabile stabilite prin lege, amamelor cu copii şi a gravidelor, cu excepţia persoanelor care au săvâşit infracţiuni cu violenţă.

Rădulescu mai vrea ca prin "consecinţe deosebit de grave" să se înţeleagă o pagubă materială mai mare de patru milioane lei, faţă de două milioane lei cât este în prezent în lege, iar pedeapsa la darea de mită să scadă şi să fie închisoarea de la şase luni la cinci ani, faţă de doi la şapte ani.

Deputatul UDMR Marton Arpad a depus un amendament potrivit căruia confiscarea extinsă ”se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului Penal numai dacă există probe certe că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”.

Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, că PSD-ALDE încercă să schimbe Codul penal din „cal în măgar”, afirmând că liberalii îşi doresc un coduri penale mai performante şi nu unele care să stea în loc şi „să ducă mai mult din punct de vedere infracţional”.

„Asemănăm acest cod penal pe care îl avem cu un cal. În mod normal, noi ar trebui să facem acest cal mai performant, să alerge mai repede, să sară mai sus. În realitate, ceea ce vrea PSD susţinut de ALDE cu acest proiect este să facă dintr-un cal măgar pentru că măgarul aleargă mai încet şi duce mai mult. Am toată simpatia pentru toate animalele, dar noi ne dorim un cod penal şi de procedură penală mai performante şi nu unele care să stea în loc şi să ducă mai mult din punct de vedere infracţional”, a declarat deputatul PNL Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu a afirmat că, inclusiv luările de poziţie din sistemul judiciar, au arătat că unele prevederi anihilează capacitatea parchetelor de a desfăşura anchete şi trec „mult dincolo de marginile directivelor” europene privind garanţiile procesuale şi prezumpţia de nevinovăţie invocată de către PSD-ALDE în elaborarea acestui proiect.

„Problema fundamentală a iniţiatorilor proiectului o constituie problemele de ordin penal pe care le au unii colegi de partid şi acest lucru este regretabil. Da, Codurile trebuie revăzute, trebuia făcut acest lucru la fiecare 2-3 ani, timp de 6 ani nu s-a lucrat deloc în această direcţie şi acum ceea ce se urmăreşte este transformarea lor în legi mai palide care nici pe de parte nu se ocupă de un echlibru necesar între apărare şi acuzare, ci se ocupă mult prea mult şi într-un fel neprincipial de unele probleme penale ale unor politicieni (...)”, a spus Predoiu.

Tot în şedinţa de miercuri, deputatul PSD Eugen Nicolicea a cerut ca sistemul judiciar să aibă o definire clară, argumentînd că este nevoie de o definiţie a acestuia pentru a se şti dacă este sau nu independent.

"Cu privire la sistemul judiciar, nu am nimic împotriva termenului, numai că vreau şi eu o definiţie. Pentru că, neştiindu-se ce este, nu ştim dacă are independenţă. Dacă nu ştim dacă are independenţă, nu ştim dacă CSM are ce să apere. De asemenea, ne-am trezit prin toate MCV-urile, GRECO şi aşa mai departe să apărăm independenţa sistemului judiciar. Să ne dea cineva o definiţie şi atunci, dacă are independenţă, vă asigur că vom face totul ca să îi apărăm independenţa. Dacă o are. Neexistând o astfel de definiţie, am tras o concluzie că ar putea să fie instanţele plus parchetele - asta din butonul CSM-ului, când am apăsat şi am văzut că din sistemul judiciar lipsea CSM. Deci autoritatea judecătorească din care eliminăm CSM ar putea să fie sistemul judiciar. (...) Am cerut data trecută să veniţi cu definiţia sistemului judiciar. Niciun judecător sau procuror nu a propus această definiţie. Şi cred că judecătorii şi procurorii ştiu foarte bine ce înseamnă folosirea unor termeni exacţi şi nu e voie să se folosească sintagme de presă, nişte noţiuni care nu sunt definite nici în Constituţie, niciunde”, a spus Eugen Nicolicea în cadrul şedinţei Comisiei special pentru legile justiţiei.

Mai mult, deputatul PSD spune că nici pericolul pentru ordine publică nu are de definiţie exactă.