Modificări la pachetul de legi ale Justiţiei: Preşedintele este implicat în numirea procurorilor şefi, dar nu şi în revocarea lor/ Va fi înfiinţată o Direcţie care să ancheteze magistraţii/ Consiliul Naţional de Integritate va numi conducerea IJ | DOCUMENT

VEZI MAI JOS DOCUMENTELE

"Şi în cazul numirii şi revocării noutatea e că preşedintele e cel care decide, o singură dată şi motivat", a declarat Florin Iordache, preşedinte al Comisiei speciale pentru legislaţia din domeniul Justiţiei, legat de modificările aduse la pachetul de legi în Justiţie.

Proiectul Legilor Justiţiei, propus de PSD+ALDE, îl reintroduce pe preşedinte în procedura numirii procurorilor şefi de parchete, însă şeful statului nu mai are atribuţii în revocarea acestora.

,,Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 1O ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată", se arată în document.

Tot în ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi, o altă noutate se referă la faptul că preşedintele poate refuza motivat propunerile, însă în proiect nu se specifică de câte ori.

"(12 ) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", se arată în proiect.

În prezent, preşedintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea procurorilor şefi de parchete.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD+ALDE, preşedintele nu mai apare în procedura de revocare a procurorilor şefi de parchete. Astfel, revocarea procurorilor şefi este decisă de Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

O schimbare este însă la procedura revocării procurorilor şefi, unde şeful statului nu mai apare. Astfel, revocarea o decide Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

"(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată şi de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie ori de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, respectiv de către procurorul şef al Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , precum i de catre procurorul ef al Directiei pentru lnvesti garea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori , pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător", se arată în proiectul de lege.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Iordache a mai anunţat că se înfiinţează o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

"După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, Secţiunea 21- ,,Directia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", cu următorul cuprins:
,,Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie se înfiinţează şi funcţionează Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori care are competenta de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari
(...) (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie conduce Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţa apărute între Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public".

Cât priveşte Inspecţia Judiciară şi subordonarea acesteia la Ministerul Justiţiei, Iordache a declarat că "ne dorim ca inspecţia judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui Consiliu Naţional de Integritate al judecătorilor şi procurorilor".

Pasaj proiect modificat:

"Capitolul VII se modifică şi va avea următorul cuprins: ,,Capitolul VII: Înfiinţarea şi organizarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înfiinţează Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuţiile Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor:
a) numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare;
b) primeşte anual raportul de evaluare şi activitate a Inspecţiei Judiciare;
c) formulează recomandări referitoare la activitatea lnspecţiei Judiciare;
d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(3) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate judirică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii".

Proiect Legile Justiţiei. Perioada cursurilor pentru auditorii de justiţie, prelungită la patru ani

Auditorii de justiţie vor participa la cursuri - pentru a deveni judecători sau procurori - o perioadă de patru ani şi nu doi ani, aşa cum este în prezent, prevede proiectul Legilor Justiţiei, propus de PSD-ALDE.

Conform modificărilor, auditorii de justiţie vor face studii timp de patru ani.

„După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de cate şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale şi cabinete de avocatură, Oficiul Naţional al Registrului Comertului şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară”, se arată în modificare alineatului (3) al articolului 16, care reglementează statutul magistraţilor.

Conform legislaţiei în vigoare, cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie, iar durata cursurilor de formare profesională este de doi ani.

„După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate”, stipulează articolul 16, alineatele (3) şi (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Modificarea legislativă referitoare la auditorii de justiţie face parte din capitolul dedicat Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Proiect Lege CSM by Silvana Chiujdea on Scribd

Proiect de Lege Organizarea Judiciara by Silvana Chiujdea on Scribd

Proiect de lege Statutul Judecătorilor şi Procurorilor by Silvana Chiujdea on Scribd

Citeşte şi: PERICOL de explozie într-o gară din judeţul Prahova, oamenii sunt evacuaţi/ CFR a oprit circulaţia pe ruta Câmpina-Comarnic din cauza scurgerilor dintr-un vagon | FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Manda: Potrivit SRI, Coldea e acum ofiţer în rezervă, angajat cu contract civil la ANI/ Comisia SRI nu a discutat "până acum" despre întâlnirea Dragnea-Kovesi-Coldea din 2013

Citeşte şi: Un autocar cu 43 de elevi la bord a luat foc pe Autostrada Transilvania. Copiii au fost evacuaţi în siguranţă

Citeşte şi: Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare

Citeşte şi: INCIDENT AVIATIC: Un avion Tarom s-a întors din rulajul de decolare din cauza unei „semnalizări neconcludente”/ Elena Udrea, aflată la bord: Nu a mai decolat „deoarece ceva e defect la roată”

Citeşte şi: Comisia de control al SRI a primit protocoalele dintre Serviciu şi alte instituţii ale statului

Citeşte şi: Motivare: Monica Iacob Ridzi poate fi eliberată pentru că a absolvit în detenţie un curs cu media 10

Citeşte şi: Bani din bugetul Capitalei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Primăria alocă încă un million de lei, pentru a treia oară în acest an

Citeşte şi: Principalul suspect în cazul celor doi bărbaţi omorâţi pe un câmp din Dâmboviţa, prins şi audiat la Poliţie. Cine este acesta

Citeşte şi: Tudorel Toader, după amendamentele la legile Justiţiei depuse în Parlament: Nu trebuie judecate. Pot fi modificate