Monica Iacob Ridzi a dat vina pe ceilalţi inculpaţi, fiind părtaşă la fraudarea banilor. MOTIVAREA deciziei de condamnare

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

"Strategia de apărare adoptată de către toţi inculpaţii a vizat pe de o parte negarea propriei responsabilităţi, iar pe de altă parte aruncarea acesteia pe umerii celorlalţi coinculpaţi (sau chiar şi martori), fie că vorbim despre persoane cu funcţii de decizie (directori), fie că vorbim despre subordonaţi ai acestora (consilieri). În realitate, ceea ce diferenţiază inculpaţii este faptul că unii dintre ei au fost părtaşi de la bun început la fraudarea banilor publici, concepând, decizând şi supervizând întreaga activitate infracţională (cum este cazul inculpatelor Iacob-Ridzi sau Vârsta), în timp ce alţii au intervenit doar
punctual, în unele momente ale procesului fraudulos, corespunzător atribuţiilor pe care le aveau sau rolului încredinţat (în cazul inculpaţilor - reprezentanţi ai societăţilor private)", potrivit motivării instanţei.

Conform sursei citate, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru şi ordonator principal de credite, a transferat responsabilitatea întregului proces de organizare a Zilei Tineretului către ceilalţi inculpaţi, ca şi subordonaţi.

"Ceilalţi inculpaţi au susţinut că au avut o implicare limitată în acest proces, fiecare dintre ei participând doar la unele secvenţe ale acestuia în acord cu atribuţiile de serviciu, fără a cunoaşte eventualele conotaţii de natură penală ale activităţilor desfăşurate de către alţi coinculpaţi. În acelaşi context, inculpaţii au arătat fie că nu au întocmit documentele ce li se impută prin actul de sesizare, ci doar le-au semnat, fie că au redactat nişte proiecte ale acestor documente, care nu au reprezentat şi forma finală, acestea fiind transmise altor inculpaţi, fie că, datorită funcţiilor ocupate, aveau obligaţia de a da curs dispoziţiilor primite de la superiorii lor", conform motivării judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Mai mult, conform sursei menţionate, procesul de achiziţie publică în cazul evenimentelor pentru care a fost condamnată Iacob-Ridzi a fost unul viciat, care a debutat cu stabilirea unor sume "din condei" ca plafon maxim de cheltuieli şi a sfârşit prin atribuirea contractelor de servicii unor câştigători dinainte stabiliţi.

"În privinţa serviciilor artistice şi a materialelor de promovare, ceea ce se pune în discuţie nu este inexistenţa acestora, ci costul lor exagerat, fiind rezultatul logic al unei proceduri de achiziţie publică frauduloase. Este de remarcat în acest context că valoarea materialelor promoţionale (şepci, tricouri, brelocuri, pixuri, baloane) aferente tuturor celor trei contracte, achiziţionate unitar de către SC Artisan Consulting SRL, a fost de 286.452,80 lei, la care s-a mai adăugat suma totală de 29.563,75 lei reprezentând valoarea a două achiziţii separate (postere, pliante, bannere, cordelină şi mesh), iar suma totală alocată de MTS. pentru serviciile de promovare a fost de aproape trei ori mai mare (808.010 lei), în condiţiile în care furnizorul nu s-a implicat prin forţe proprii în distribuirea lor, ci aceasta s-a realizat de către angajaţii MTS", subliniază judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, de un complet de cinci judecători de la ICCJ, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru se află, în prezent, la Spitalul Penitenciar Jilava.

Fostul ministru i-a trimis, joi, preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare, în care îi cere să o graţieze, invocând faptul că este bolnavă, dar şi starea de sănătate a celor doi copii ai săi, în vârstă de un an şi şapte luni, respectiv cinci ani.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.