Monica Iacob Ridzi cere să fie graţiată, invocând starea de sănătate şi situaţia copiilor. Administraţia Prezidenţială va analiza dosarul

Tiberiu Iacob Ridzi a precizat că a depus cererea de graţiere joi, aceasta fiind bazată pe două considerente - unul umanitar şi unul medical.

Mai exact, Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiţă de un an şi şapte luni şi un băiat în vârstă de cinci ani. În acest sens, fostul demnitar a depus documente legate de starea de sănătate a celor doi, dar şi acte privind sănătatea părinţilor şi a socrilor ei.

De asemenea, în susuţinerea cererii de graţiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care şi o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunităţii scăzute, orice infecţie pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.

Soţul Monicăi Iacob Ridzi a adăugat, referitor la faptul că preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că nu va graţia niciodată politicieni corupţi, că fostul ministrul "nu a fost condamnată pentru fapte de corupţie, iar prejudiciul a fost recuperat din sechestrul pus pe averea familiei".

"Abuzul în serviciu este asimilat faptelor de corupţie. Nu a fost condamnată pentru că ar fi dat sau ar fi primit bani pe nedrept. E o diferenţă de nuanţă. Aş face o paralelă şi aş spune că nu este acelaşi lucru să comiţi infracţiunea de crimă cu premediare şi cea de ucidere din culpă", a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Administraţia prezidenţială a confirmat, pentru MEDIAFAXA, că cereea de graţiere a fost înregistrată joi, în jurul orei 12.30, potrivit şefei Departamentului de comunicare, Daniela Bârsan.

Potrivit legii, graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, totală sau parţială, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.

Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al preşedintelui României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform Constituţiei.

În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnatată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.

Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.

Administraţia Prezidenţială va analiza dosarul depus de soţul Monicăi Iacob Ridzi pentru graţiere

Administraţia Prezidenţială urmează să analizeze dosarul primit, joi, din partea soţului fostului ministru Monica Iacob Ridzi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplineşte condiţiile de înregistrarea ca şi cerere de graţiere.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, dosarul care cuprinde cinci bilbliorafturi urmează să fie analizat, pentru a se stabili dacă poate fi înregistrat ca şi cerere de graţiere.

Conform procedurilor, în cazul în care acesta va fi înregistrat la Administraţia Prezidenţială, va merge la Ministerul Justiţiei, care trebuie să dea un aviz privind cererea de graţiere a Monicăi Iacob Ridzi.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.