Monica Iacob Ridzi suferă de trombofilie şi a cerut regim semideschis de executare a pedepsei

Surse judiciare au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că Monica Iacob Ridzi a arătat în solicitarea adresată Comisiei de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate a Penintenciarului Gherla că trombofilia de care suferă "poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare".

"Solicit stabilirea regimului semideschis pentru executarea pedepsei privative de libertate având în vedere faptul că situaţia mea medicală este foarte gravă, fiind diagnosticată de către medicii specialişti din ţară şi străinătate cu 13 afecţiuni, precum leuconeutropenie severă idiopatică, trombofilie prin mutaţie homozigotă şi heterozigotă, boala von Willebrand, tiroidită cronică, sindrom poliuropolidipsie, osteoporoză, gastrită, anemie feriptivă. Trombofilia de care sufăr poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare, cu formare de cheaguri, care pot migra în artera pulmonară ducând la deces prin trombembolie pulmonară", a arătat Ridzi în cererea înaintată comisiei, potrivit surselor citate.

Monica Iacob Ridzi a mai precizat că tratamentul trombofiliei se poate face prin administrarea de medicamente antiagregante, care îi sunt însă interzise din cauza bolii von Willenbrand, "care se manifestă prin hemoragii severe", astfel încât nu are voie să primească substanţe antiagregante.

"Singura modalitate prin care pot evita formarea de cheaguri în venele profunde ale membrelor inferioare este să mă plimb cel mult la două ore, aspect imposibil într-un regim închis de executare a pedepsei", a explicat fostul ministru.

Aceasta a cerut reprezentanţilor Penitenciarului Gherla să ţină cont şi de situaţia sa familială, în condiţiile în care are doi copii minori, de un an şi cinci luni, respectiv patru ani şi nouă luni, "care sunt grav afectaţi de despărţirea de mamă".

"Vă rog să ţineţi cont de faptul că includerea mea în regimul închis îmi pune viaţa în pericol datorită problemelor grave de sănătate menţionate", a menţionat Monica Iacob Ridzi.

Comisia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penintenciarului Gherla ar trebui să stabilească regimul de executare a pedepsei Monicăi Iacob Ridzi până în 16 martie, în 30 de zile de la încarcerarea acesteia.

"Totul va depinde, însă, de decizia medicilor de la Penitenciarul Jilava, care vor analiza starea sa de sănătate. Ei vor decide dacă Monica Iacob Ridzi se va întoarce la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla sau va fi mutată într-un alt penitenciar", au mai spus sursele citate.

Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, a fost transferată, luni după-amiază, de la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla la Spitalul Penitenciar Jilava, în baza unei solicitări de internare, potrivit unor surse din cadrul penitenciarului clujean.

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi, transferată de la Cluj-Napoca la Spitalul Penitenciar Jilava

"Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanţei, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău. A fost transferată cu autobuzul Penitenciarului Gherla la Spitalul Penitenciar Jilava. Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla", declarau sursele citate.

Surse din Administraţia Naţională a Penitenciarelor au declarat pentru MEDIAFAX că Monica Iacob Ridzi nu a fost adusă, până în prezent, la Spitalul Penitenciarului Jilava, aceasta urmând să ajungă, cel mai probabil, marţi seară.

Sursele judiciare citate mai sus au precizat corespondentului MEDIAFAX că transportarea unui deţinut spre un alt penitenciar nu se face într-o zi, existând o procedură care s-a aplicat şi în cazul Monicăi Iacob Ridzi.

"Nu ne batem joc de persoanele privative de libertate, sunt transportate cu o autoutilitară specială, care are un anumit grad de confort şi siguranţă. Transferul nu se face într-o zi, pe traseu ajunge la un penitenciar de tranzit, unde primeşte masă, îşi poate face igiena, şi apoi pleacă mai departe. Depinde de cât de departe e destinaţia”, au explicat sursele judiciare citate.

Tiberiu Iacob Ridzi, care şi-a vizitat soţia, duminică, la penitenciar, spunea că starea de sănătate a acesteia s-a agravat şi că nu îi poate fi administrat în penitenciar tratamentul de care are nevoie.

Citeşte şi: Soţul Monicăi Iacob Ridzi: Starea de sănătate a soţiei mele s-a agravat. În penitenciar nu poate primi tratament potrivit

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi, CONDAMNATĂ DEFINITIV la 5 ani de închisoare cu executare. Ridzi S-A PREDAT la Poliţia judeţeană Cluj

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.