Monica Şerbănescu, respinsă de CSM pentru şefia DNA

Vicepreşedintele CSM, Graţiana Isac, a anunţat, după aproape o oră şi jumătate de deliberări, că Secţia de procurori a Consiliului a avizat negativ propunerea ministerială de numire a Monică Şerbănescu la conducerea DNA.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, joi, propunerea ministrului Justiţiei de numire a Monicăi Şerbănescu în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Deşi procurorul Liviu Dăscălescu l-a amendat pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru întârzierea cu care a fost transmisă la CSM propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu, susţinând că astfel a supus-o la un stres suplimentar, aceasta s-a prezentat în faţa membrilor Consiliului cu un plan managerial învăţat.

În pledoaria Monicăi Şerbănescu au fost utilizate frecvent cuvintele "independenţa procurorilor", "eficienţă", "credibilitate". La majoritatea întrebărilor puse de membrii CSM, Monica Şerbănbescu nu a dat răspunsuri concrete privind măsurile pe care le va lua pentru eficientizarea şi credibilizarea DNA pe care ea le-a reclamat.

Procurorul general Codruţa Kovesi a fost singurul membru al CSM care a pus întrebări ce vădit au deranjat-o pe Monica Şerbănescu.

Întrebată când a făcut ultimul rechizitoriu, având în vedere că din 1994 a lucrat numai la Direcţii Judiciare, Şerbănescu a invocat rechizitoriile realizate cu viitorii magistraţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în timpul cursurilor de pregătire.

Chestionată în legătură cu "un dosar adevărat", Şerbănescu a spus că în cei 18 ani de carieră a făcut numeroase rechizitorii, afirmând totodată că, în calitate de procuror de instanţă, i-a fost sporită abilitatea de a identifica greşelile procurorilor din rechizitorii.

O altă întrebare care a tensionat atmosfera din cadrul şedinţei Secţiei de procurori a CSM a fost în legătură cu condiţiile necesare de a fi procuror la DNA, respectiv cea de rezistenţă la stres.

"În luna mai 2007, aţi transmis un memoriu procurorului general prin care, deşi intraţi în şedinţa de judecată de două ori pe lună, aţi solicitat să se revină asupra deciziei prin care aţi fost mutată la Biroul reprezentare pe motiv că sănătatea vă este precară şi nu vă permite să susţineţi acest efort. Actele medicale atestau că trebuie să evitaţi efortul fizic şi emoţional", a spus Kovesi, întrebând-o pe Şerbănescu cum va putea, în aceste condiţii, să conducă DNA.

Vizibil iritată, Şerbănescu a spus că nu a avut nicio zi concediu medical şi oricărui procuror cu volum mare de muncă i se poate întâmpla să ia un Distonocalm. Pe de altă parte, Şerbănescu a spus că începând din 2003 a avut anumite probleme cardiace.

Procurorul Monica Şerbănescu a susţinut în faţa membrilor Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după reluarea dezbaterilor privind numirea sa la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că poate obţine rezultate ca şef al DNA indiferent de calendarul electoral.

Audiată în şedinţa Secţiei de procurori a CSM, Monica Şerbănescu a arătat că DNA nu este o instituţie nouă pentru ea, întrucât în 2003 a înfiinţat secţia judiciară a Direcţiei.

Ca măsuri imediate, Şerbănescu a spus că urmează să identifice stocul de dosare şi să ia măsuri administrative pentru accelerarea soluţionării actelor de urmărire penală, în paralel cu identificarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor, în care sunt aşteptate soluţii de condamnare definitivă.

Ea a precizat că nu cunoaşte stadiul dosarelor aflate la instanţe, dar că şi-a propus să nu conserve situaţia existentă la DNA. Monica Şerbănescu a mai spus că urmează să facă o evaluare internă a instituţiei, să consolideze DNA. Ea a făcut referire la regulamentul DNA, care a fost aprobat în 2006 fără avizul CSM.

Totodată, Monica Şerbănescu a precizat că DNA poate fi apreciată pe două planuri, respectiv resurse umane şi materiale. În acest context, Şerbănescu a arătat că între 2005 şi 2007 au fost foarte multe fonduri aflate la dispoziţia procurorului şef, acordate pentru realizarea infracţiunilor de flagrant delict, sume care nu au fost folosite şi au fost returnate.

Monica Şerbănescu a pledat pentru imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate, apreciind că procurorii anticorupţie trebuie să îşi asume statutul de magistrat independent.

Totodată, Monica Şerbănescu s-a caracterizat a fi un "procuror incomod de corect şi curat", susţinând că probitatea şi bunele intenţii pe care le are vor ajuta Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) să satisfacă cerinţele societăţii civile şi ale comunităţii internaţionale.

La începutul şedinţei, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că, având în vedere cele şapte camere de luat vederi şi pleaida de jurnalişti şi reprezentaţi ai societăţii civile, îi demonstrează că se discută mai mult despre DNA decât propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu.

"Discutăm, cred, prin prisma acestei propuneri, o viziune despre DNA. Ce îmi doresc ca ministrul al Justiţiei este ca această instituţie (DNA - n.r.) să continue pe un prag superior de eficienţă şi de credibilitate. S-au întâmplat enorm de multe lucruri în această instituţie şi cred că această muncă trebuie continuată", a declarat Predoiu.

El a subliniat că nu se pune problema de a "se dispensa" de instituţia atât de importată, respectiv DNA. De aceea, spune Predoiu, a ales-o pe Monica Şerbănescu, pentru că este un procuror care oferă toate garanţiile de profesionalism, competenţă şi echidistanţă.

"M-am informat atât în mediul profesional, cât şi la alte unităţi unde a lucrat", a spus Predoiu.

La rândul său, Monica Şerbănescu a susţinut că va încerca să facă din DNA o instituţie credibilă, morală şi profesionistă, astfel încât România să îşi asume pe deplin drepturile şi obiligaţiile asumate.

"Pentru ocuparea acestei funcţii ar trebui să întrunesc coordonatele unui magistrat care să îndeplinească condiţiile de a avea înţelepciunea lui Solomon, răbdarea lui Hristos şi logica lui Aristotel", a spus Şerbănescu.

În lumea juriştilor, se apreciază că anchetatorul ideal trebuie să aibă înţelepciunea proverbială a biblicului Solomon, răbdarea lui Hristos, logica lui Aristotel, rigurozitatea ştiinţifică a lui Pasteur şi inventivitatea lui Edison.

Înainte de a prezenta planul de management, Monica Şerbănescu a făcut o trecere în revistă a carierei sale profesionale, arătând că de la 1 septembrie 1990 a fost doar procuror, iar de la 1 iulie 2008 a fost detaşată în funcţia de consilier al ministrului Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că sub aspect profesional nu are ce să comenteze în ceea ce o priveşte pe Monica Şerbănescu. "Mi-aş dori să aibă un astfel de CV majoritatea magistraţilor", a spus Predoiu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că speră ca prin desemnarea Monicăi Şerbănescu să nu mai existe suspiciuni cu privire la imparţialitatea anchetelor procurorilor anticorupţie. De altfel, Predoiu a mai spus că în momemtul în care a ales-o pe Monica Şerbănescu, a ţinut cont şi de caracterizarea făcută de unii membri ai CSM.

"Are o bogată experienţă profesională, unele caracterizări le-am aflat chiar de la domniile voastre", a spus Predoiu.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, anunţa, în 11 august, că propune pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe procurorul Monica Şerbănescu, iar pe Daniel Morar pentru postul de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei la Bruxelles sau pentru cel de adjunct al DNA. Daniel Morar a refuzat oferta ministrului Predoiu.

Potrivit procedurii, Monica Şerbănescu este audiată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în faţa căreia îşi prezintă planul de management şi răspunde întrebărilor membrilor. Apoi, avizul CSM, care este consultativ, va fi trimis preşedintelui, care decide, în final, asupra numirii lui Şerbănescu.

Secţia pentru procurori a CSM este compusă din membrii aleşi Graţiana Isac, care deţine funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, Dan Chiujdea, Liviu Dăscălescu, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, precum şi procurorul general Codruţa Kovesi şi ministrul Justiţiei, amândoi membri de drept.

Monica Şerbănescu este fosta consilieră a lui Ilie Botoş, fost procuror general al României. În 9 octombrie 2006, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a decis eliberarea din funcţie a Monicăi Şerbănescu din funcţia de consilier la Parchetul instanţei supreme, recent, la 1 iulie, ea fiind detaşată la Ministerul Justiţiei.

În 11 august, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, l-a delegat pe Daniel Morar pentru încă trei luni în funcţia de procuror şef al DNA, timp în care se aşteaptă numirea noul şef al Direcţiei. Delegările pentru funcţiile de procuror şef sunt făcute pentru cel mult de 90 de zile, putând fi prelungite până la maximum 180 de zile, potrivit legii.