MONITORUL JUSTIŢIEI Avocat Cătălin Oncescu: Implicaţiile deciziilor CCR privind completurile de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efecte şi posibile căi reparatorii

Potrivit Codului de procedură penală (art. 40), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi curţile militare de apel, precum şi apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte numărul de judecători care compun completurile de judecată, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată următoarele:

în cauzele date în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. a)].
pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se judecă de Completurile de 5 judecători [art. 24 alin. (1)].
pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. c)].

CITEŞTE mai departe ARTICOLUL din Monitorul Justiţiei