Moscheea Regală Carol I din Constanţa, posibil model arhitectural pentru viitorul lăcaş din Capitală - FOTO

Potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Cultului Musulman din România, proiectul edificării lăcaşului de cult din Bucureşti, aparţinând Comunităţii Musulmane din România, se află în faza preliminară a obţinerii certificatului de urbanism, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Muftiatul Cultului Musulman din România are obligaţia ca, pe terenul pus la dispoziţia Secretariatului de Stat pentru Culte prin H.G. nr. 372/2015 de către Guvernul României şi dat în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani, în conformitate cu prevederile protocolului de punere în posesie asupra terenului, să construiască un lăcaş de cult în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ce va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti”, se arată în comunicat.

Astfel, în baza celor convenite prin protocolul semnat între Secretariatul de Stat pentru Culte şi Muftiatul Cultului Musulman din România, pe terenul menţionat va fi ridicată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1.000 de persoane, având ca anexe, un loc de abluţiune (spălare ritualică a credincioşilor musulmani înaintea slujbei - n.r.), casă parohială, bibliotecă şi un centru de asistenţă socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte.

"Documentaţiile de urbanism şi de arhitectură ce vor trebui să respecte legislaţia din România vor fi supuse avizării şi aprobării autorităţilor publice de către firme româneşti autorizate in aceste două domenii. Atunci când lucrările vor fi finalizate, personalul clerical ce va sluji la viitoarea Moschee Centrală din Bucureşti va fi numit, potrivit legislaţiei în vigoare, de către Muftiatul Cultului Musulman din România şi îşi va desfăşura activitatea religioasă cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte”, mai anunţă reprezentanţii Cultului Musulman din România.

Prin urmare, susţin aceştia, moscheea va fi ridicată pentru Cultul Musulman din România, printr-un proiect elaborat, avizat şi aprobat în România, pe un teren ce aparţine statului român, ce se află şi se va afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, autoritate de specialitate ce-şi menţine, în numele Statului Român, dreptul de aviz atât asupra construcţiei cât şi asupra celor care vor sluji în ea.

"Este de precizat că, din punct de vedere confesional, conform Legii 489/2006, musulmanii sunt reprezentaţi în raport cu statul şi cu terţi exclusiv prin autoritatea religioasă a Comunităţii Musulmane din România, Muftiatul Cultului Musulman din România, care este reprezentat şi condus de Muftiu, având reşedinta în municipiul Constanţa”, se mai arată în documentul citat.

Cea mai mare parte din cei aproximativ 70.000 de musulmani din România sunt de rit sunnit, majoritatea dintre ei locuind în judeţele Constanţa, Tulcea, Ilfov, municipiul Bucureşti, Brăila, Călăraşi şi Galaţi. Religia Islamică şi practicarea Islamului pe teritoriul actual al României are o tradiţie de peste nouă secole, 0,3 la sută din populaţia ţării declarându-se de această confesiune, conform ultimului recensământ, iar Muftiatul Cultului Musulman din România are in administrare 75 de lăcaşuri de cult islamice.

"Comunitatea noastră a rămas, la 100 de ani de la gestul Regelui Carol I de a construi o moschee Cultului Musulman din România, motivată de aceeaşi loialitate şi devotament faţă de ţară ce a fost apreciată de cel care ne-a dăruit prima mare moschee modernă”, spune şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf.

Cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România funcţionează în municipiul Mangalia, moscheea monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525.

În municipiul Constanţa, finalizată în 1913, se află Moscheea Regală Carol I. Construcţie monument istoric, această moschee poate fi, în opinia Muftiatului Cultului Musulman din România, prin dimensiuni şi armonia volumetrică, un posibil model arhitectural pentru noul lăcaş de cult ce urmează să fie proiectat în Bucureşti.