Motivare CCR, la decizia de a declara neconstituţional un articol din Legea nr.51/1991: Faptele de corupţie nu pot fi calificate drept ameninţare la adresa securităţii

"Spre exemplu, săvârşirea unor infracţiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă dreptului fundamental la viaţă sau dreptului fundamental la integritate fizică şi psihică al unei persoane. Totodată, săvârşirea unor infracţiuni determinate, precum cele de corupţie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi şi libertăţi fundamentaleale cetăţenilor români.
Aceasta deoarece, deşi unele infracţiuni sunt de natură să aducă atingere gravă anumitor drepturi şi libertăţi fundamentale fiind în interesul general sancţionarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesară calificării lor ca ameninţări la adresa securităţii naţionale", se arată în motivarea CCR, privind declararea unui articol din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României ca fiind neconstituţional.

Mai exact, era vorba despre excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 3 litera f) din actul normativ, potrivit căruia constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.

Potrivit unor surse, Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

"Pe de altă parte, săvârşirea de fapte îndreptate împotriva unui grup, spre exemplu săvârşirea infracţiunilor de genocid sau infracţiunilor contra umanităţii, se pot constitui în ameninţări la adresa securităţii naţionale. Din cele anterior menţionate, Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care pot fi calificate drept chestiuni ce ţin de dreptul penal, cu consecinţa incidenţei mijloacelor de drept penal şi procesual penal, pe de o parte, şi acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi/comunităţi (de rasă, origine etnică, religie etc.), care, prin numărul de indivizi care îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe de altă parte faţă de acest conţinut al art.3 din Legea nr.51/1991,sintagma "orice alte acţiuni care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” din art.3 lit.f) se impunea a fi analizată de instanţa de contencios constituţional,coroborat cu ansamblul reglementării din cuprinsul art.3 din Legea nr.51/1991, în care sunt menţionate toate acţiunile care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, aşa încât nu se poate susţine argumentat că sintagma nu este clară, previzibilă şi nici că textul ar avea o sferă nedeterminată de aplicabilitate,atât timp cât legea detaliază aceste tipuri de acţiuni", se mai arată în motivarea deciziei din 28 februarie.

Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, spunea la finalul anului 2016 că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în America.

Multe dintre aceste mandate au fost puse în practică în baza protocolului SRI- Parchetul General (structurile din subordine, inclusiv DNA) au fost obţinute în baza acestor prevederi.

CCR a analizat, în 28 februarie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare, după ce omul de afaceri orădean, Beniamin Rus, a sesizat Curtea.