Motivare în cazul lui Boureanu: Fapta a afectat autoritatea forţelor de ordine, iar starea de beţie nu o justifică

„Instanţa reţine că inculpatul a generat situaţia conflictuală prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele la prima solicitare a agentului de poliţie, iar gestul inculpatului de a prinde prinde mâna unui poliţist la portiera autoturismului şi ulterior de a îl lovi pe acesta din urmă cu genunchiul în zona inghinală a adus o atingere importantă autorităţii forţelor de ordine mai ales având în vedere că o persoană ce a ocupat o funcţie publică în statul român este dator să aibă o conduită ce constituie prin ea însăşi un exemplu pentru societate, un comportament de tipul celui avut de către inculpat faţă de organele de poliţie având aptitudinea de a denatura percepţia generală a cetăţenilor faţă de autoritatea publică”, se arată în motivarea magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 1.

Judecătorii mai spun, în acelaşi document, că infracţiunea de ultraj a fost săvârşită într-un loc public, în prezenţa mai multor persoane, deopotrivă organe de poliţie şi civili în timpul nopţii, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, iar în ceea ce priveşte gravitatea efectelor acţiunilor lui Boureanu, instanţa reţine că poliţistul Andrei Ovidiu a suferit leziuni pentru care au fost necesare între 15 şi 20 de zile de îngrijiri medicale.

„Instanţa are în vedere că săvârşirea unor infracţiuni de violenţă faţă de persoane ce exercită autoritatea publică prezintă, prin ipoteză, un grad ridicat de pericol social, fiind necesar ca instanţele judecătoreşti să descurajeze comiterea unor asemenea fapte. Pedeapsa ce va fi aplicată trebuie să fie aptă să asigure nu numai o constrângere adecvată, ci şi să inducă inculpatului respectul pentru valorile sociale lezate şi, în genere, pentru normele penale în vigoare, cu alte cuvinte trebuie să fie menită să restabilească ordinea de drept încălcată, îndreptarea şi disciplinarea comportamentală, prevenirea reiterării de noi fapte de acest tip în viitor. Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază că executarea în regim de detenţie apare ca fiind excesivă, nu atât raportat la natura faptei cât la circumstanţele personale ale inculpatului”, mai arată motivarea.

Instanţa a reţinut că, deşi Cristian Boureanu nu a recunoscut faptele, el ar putea reflecta mai mult la consecinţele condamnării pe care o va suferi şi astfel îşi va ajusta conduita pe viitor, sub imperiul măsurilor de supraveghere la care va fi supus pe durata termenului de supraveghere. Instanţa apreciază că în acest interval de timp, cu garanţiile oferite de controlul constant exercitat asupra sa de consilierii de probaţiune şi prin conştientizarea faptului că orice abatere viitoare poate determina executarea în regim de detenţie a pedepsei aplicate, el va înţelege şi regimul valorilor sociale pe care le-a încălcat.

„Pentru reeducarea inculpatului este necesar ca acesta să desfăşoare unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, care sunt apte să inoculeze în mentalitatea acestuia respectul pentru valorile sociale protejate de normele penale şi să contribuie la reintegrarea socială. Pe de altă parte, inculpatul a comis faptele în stare de beţie, împrejurare ce nu îi înlătură vinovăţia însă, având în vedere că după efecte acesteia au trecut, inculpatul a manifestat un comportament normal şi şi-a cerut scuze, denotă totuşi că, în mod obişnuit, inculpatul nu are un asemenea comportament. Astfel, fără ca starea de beţie să justifice în vreun fel faptele sale, instanţa apreciază că această împrejurare justifică orientarea cuantumului pedepselor spre mediul pedepselor prevăzute de lege”, se mai arată în motivarea de la Judecătoria Sectorului 1.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, cea a acordării unor despăgubiri poliţistului pe care Cristian Boureanu l-a lovit, instanţa arată că s-a ţinut cont de personalitatea lui Andrei Ovidiu, vârsta şi profesia, subliniind că faptele fostului europarlamentar a afectat viaţa personală şi profesională a victimei.

„Viaţa socială a părţii civile a fost afectată deoarece după incident acesta a evitat să se mai implice în activităţile curente, atitudine justificată de mediatizarea excesivă a cauzei şi implicit a numelui şi a persoanei părţii civile.
Instanţa are în vedere şi faptul că sumele de bani cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă şi nu să constituie o sancţiune suplimentară sub forma plăţii unei sume de bani excesive pentru inculpat pentru fapta ilicită care a stat la originea lor şi pentru care acesta primeşte deja o condamnare. Instanţa reţine şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice ale victimei, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile. Pentru aceste motive instanţa apreciază că suma de 7.000 euro reprezentă o reparaţie patrimonială suficientă pentru compensarea durerilor fizice şi suferinţelor psihice ale victimei”, mai spun judecătorii.

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 l-au condamnat, în luna iunie, la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pe Cristian Boureanu în dosarul în care acesta este acuzat de ultraj. Judecătorii au achitat-o pe iubita lui Boureanu, Laura Dincă, pentru mărturie mincinoasă. Judecătorii îl mai obligă pe Cristian Boureanu să îi plătească lui Andrei Ovidiu, poliţistul pe care Cristian Boureanu l-ar fi lovit în noaptea în care a avut loc incidentul, 7.000 de euro daune morale. Decizia poate fi contestată.