MOTIVARE: Nicuşor Constantinescu se putea opera în ţară. Actele din SUA nu pot fi considerate autenice

Nicuşor Constantinescu a primit permisiunea de a se opera în SUA, chiar dacă sistemul românesc este dotat atât cu robotul medical necesar, cât şi cu medici de performanţă, în timp ce actele din SUA nu pot fi considerate autentice, arată Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea deciziei din 18 iunie.

Urmărește
564 afișări
Imaginea articolului MOTIVARE: Nicuşor Constantinescu se putea opera în ţară. Actele din SUA nu pot fi considerate autenice

MOTIVARE: Nicuşor Constantinescu se putea opera în ţară. Actele din SUA nu pot fi considerate autenice

Potrivit motivării deciziei din 18 iunie, prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a respins lui Nicușor Constantinescu cererea de revocare a măsurii controlului judiciar, "în mod paradoxal", preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa a cerut, prin avocatul său, să se dispună, "în mod radical", revocarea măsurii de prevenţie.

"În faza urmăririi penale, inculpatului i-a fost acordată posibilitatea de a fi supus unei intervenţii chirurgicale nu în sistemul de sănătate românesc, care, de altfel, este dotat atât cu robotul medical, cât şi cu medici chirurgi de performanţă, ci în Statele Unite ale Americii, într-o clinică universitară, unde, încă din data de 12 aprilie 2014, a fost suspus unei …., după cum rezultă din scrisorile medicale depuse la dosar. După această intervenţie chirurgicală efectuată în urmă cu aproximativ două luni, inculpatul nu s-a mai întors în România", constată Judecătorul de Cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti.

Conform documentului citat, Nicuşor Constantinescu şi-a motivat absenţa din sala de judecată prin apariţia unor complicaţii postoperatorii.

"În dovedire, a depus înscrisuri, pe care Judecătorul de Cameră preliminară, examinându-le cu rezerva necesară, le apreciază ca fiind inapte şi insuficient credibile pentru a atesta existenţa, în mod real, şi nu simulat, a unei stări grave de sănătate postoperatorie, care-l situează pe acesta în imposibilitatea fizică de a se întoarce în ţară. Astfel, Judecătorul de Cameră preliminară constată că scrisorile medicale ample, unele nedatate, abundente în explicaţii, emise de către medicul chirurg american, în forma în care au fost prezentate de contestatorul-inculpat, fără să poarte sigla unităţii spitaliceşti şi parafa medicului semnatar, care, în mod obligatoriu, poartă un cod, nu pot fi considerate documente autentice, cu atât mai mult probe în dovedirea unei stări de fapt", se precizează în motivarea instanţei.

Mai mult, Judecătorul de Cameră preliminară arată că preşedintele CJ Constanţa a mai depus la dosar "un set de fotografii regizate", din care se poate constata că nu se află internat într-un spital, ci într-o cameră privată.

"Acest set de fotografii, înfăţişându-l pe contestatorul-inculpat cu un cateter abdominal şi ţinând în mână ziare pentru a se putea citi data şi ţara în care acesta se află, constituie o modalitate absolut improprie în dovedirea unei împrejurări care se doreşte a fi serioasă, toate acestea putând fi evitate printr-un comunicat oficial, succint şi lămuritor, în măsură să ofere garanţia de autenticitate, provenind de la unitatea spitalicească", subliniază magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 18 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia lui Nicuşor Constantinescu faţă de legalitatea şi temeinicia controlului judiciar dispus în cazul său.

Legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa a fost decisă de Tribunalul Bucureşti în 4 iunie, după ce acesta a fost trimis în judecată.

Preşedintele CJ Constanţa afirma, într-un comunicat transmis prin intermediul avocatului său, că DNA îl acuză că s-ar sustrage urmăririi penale şi că a cerut arestarea sa preventivă, deşi el a fost operat şi se află într-un spital din SUA.

În 27 mai, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, după ce niciunul dintre cei doi nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Potrivit DNA, Gâmbuţeanu, în calitatea sa de director general al director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa (RAJDP) Constanţa, cu ajutorul lui Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în 2011, 2012 şi 2013. Astfel, arată procurorii, nu a mai fost posibilă efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate.

O altă acuzaţie adusă în acest dosar se referă la faptul că în perioada 2007-2014, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa nu a prelungit 11 certificate de urbanism şi autorizaţiile de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.

Într-un alt dosar, în 25 aprilie, şeful Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

Constantinescu este cercetat, în alt dosar, pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

Nicuşor Constantinescu mai este judecat, din octombrie 2008, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor terenuri în care mai sunt acuzaţi primarul Radu Mazăre şi alte 35 de persoane.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici