Motivarea CCR pe Legea 303/2004: Parlamentul nu a adoptat prin proceduri viciate, neconstituţionale

"Curtea apreciază că, procedând în acord cu propriile prevederi regulamentare, care, la rândul lor, sunt adoptate în conformitate cu prevederile art.64 din Constituţie, care consacră principiul autonomiei regulamentare în activitatea parlamentară, nu se poate susţine că Parlamentul a adoptat legea supusă controlului Curţii prin aplicarea unei proceduri viciate, neconstituţionale", precizează CCR, în motivarea publicată pe site-ul propriu.

În sesizarea formulată la CCR pe 19 iulie, şeful statului argumenta că Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor este neconstituţională, deoarece proiectul a fost adoptat în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor întrunită neconstituţional, iar în sesiunea extraordinară pe ordine de zi iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării forului inferior al Parlamentului.

Cu privire la acest aspect criticat de Iohannis în textul sesizării, Curtea arată că astfel de aspecte ţin de felul în care se aplică regulamentele parlamentare, iar în virtutea autonomiei Legislativului, CCR nu se poate exprima asupra problemei.

"În ceea ce priveşte faptul că legea criticată a fost înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor/Senatului, în condiţiile în care nu se afla în procedură parlamentară, fiind trimisă la Preşedintele României pentru promulgare, Curtea constată că o asemenea critică ţine, de asemenea, de modul de aplicare a regulamentelor parlamentare în cadrul procedurii parlamentare. Curtea nu poate fi chemată să justifice sau din contră să infirme o asemenea opţiune parlamentară, din moment ce Biroul permanent, preşedintele Camerei Deputaţilor/ Senatului sau plenul celor două Camere au apreciat necesară o asemenea ordine de zi pentru că, deşi nu mai erau în faţa unei propuneri/ proiect de lege, exista posibilitatea ca legea să fie retrimisă Parlamentului în vederea reexaminării, fapt care s-a şi întâmplat. Aşadar, Curtea constată că aspectul învederat este o chestiune care ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare, ipoteză în care, în virtutea autonomiei parlamentare, Parlamentul se bucură de o largă marjă de apreciere", conchide sursa menţionată.

De asemenea, sursa citată mai spune că nu intră în competenţa sa pronunţarea asupra procedurii de convocare a unei sesiuni extraordinare de către preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Curtea Constituţională invocând, şi în acest caz, regulamentele parlamentare.

"Curtea reţine că ceea ce se invocă în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate este o chestiune care ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare. Or, nu este de competenţa Curţii verificarea modului
în care a fost aplicată această prevedere regulamentară. Constituţia prevede expres că sesiunile parlamentare se convoacă de preşedinţii Camerelor, iar modul în care aceştia îi împuternicesc pe vicepreşedinţi, scris/verbal, nu este o chestiune de constituţionalitate. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a arătat că nu este competentă a se pronunţa şi asupra modului de aplicare a regulamentelor", mai explică reprezentanţii CCR în motivare.

Curtea consideră că este neîntemeiată şi critica făcută de preşedintele Iohannis referitoare la faptul că sesizarea comisiilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului cu soluţionarea cererii de reexaminare formulată de acesta încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi competenţa Comisiei parlamentare speciale pentru Legile justiţiei condusă de Florin Iordache.

Astfel, susţine CCR în textul motivării, concluzia şefului statului care critică aspecte ce ţin de Comisia specială porneşte de la "o premisă inexactă".

"Curtea constată că o atare concluzie, deşi aparent justificată, se fundamentează pe o premisă inexactă, respectiv aceea potrivit căreia se pune egalitate între modalitatea de lucru a comisiilor parlamentare, ca organe interne de lucru a Parlamentului, şi procedura parlamentară de legiferare, astfel cum aceasta este determinată de Legea fundamentală. În acest sens, relevantă este jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale prin care a fost analizată activitatea desfăşurată, în cadrul procedurii parlamentare de legiferare, de către comisiile permanente, speciale sau de anchetă", conform sursa citată.

Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară în perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004. Iniţiativa legislativă care modifică acest act normativ s-a întors de mai multe ori în Legislativ, după ce CCR a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituţionale.

Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Şeful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanţă de urgenţă prin care au fost modificate cele trei legi ale justiţiei. După două zile, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrând în vigoare. În prezent ordonanţa este în procedură parlamentară de aprobare.