Motivarea condamnării lui Silviu Bian: Atitudinea vădit nesinceră, funcţia şi cele 11 fapte comise

Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, a fost condamnat, în 23 mai, de Tribunalul Bucureşti la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce a primit peste 270.000 de euro de la opt angajaţi din cadrul unor proiecte.

Tribunalul a dat publicităţii, vineri, motivarea deciziei de condamnare a fostului şef de la ANOFM, aratând că funcţia de demnitate publică pe care acesta o ocupa, prudenţa cu care a comis infracţiunile şi numărul mare de fapte permit instanţei să stabilească o pedeapsă mare, care să aibă rolul corectării lui Bian.

"Astfel, în cazul inculpatului Silviu Bian, se vor avea în vedere persoana inculpatului şi calitatea de preşedinte al ANOFM, cu rang de subsecretar de stat, calitate în care a săvârşit faptele de natură penală, încălcând atribuţiunile de serviciu", se arată în documentul citat.

Potrivit motivării, în raport de acest fapt, de modul în care Bian a înţeles să acţioneze, primind bani din teritoriu, de la angajaţi ai unei firme partenere în implementarea proiectelor cu fonduri europene, prin persoane interpuse, luându-şi măsuri de precauţie pentru a nu se expune vreunui risc, instruind complicele să fie prudent în cele ce întreprinde, să nu conserve vreun potenţial mijloc de probă, la care se adaugă numărul actelor materiale comise , 11, şi cuantumul sumelor primite, instanţa a apreciat că nu pot fi acceptate solicitările apărării de a se reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante.

De altfel, în cazul lui Bian, lipsa antecedentelor penale nu pot fi asimilate unor circumstanţe atenuante, de vreme ce funcţia de demnitate publică pe care acesta o ocupa impunea absenţa acestora, s-a mai precizat în motivare.

Pregătirea profesională, mai notează judecătorul, vârsta acestuia, aspectele sociale sunt elemente care ar fi trebuit să aibă un impact favorabil asupra conduitei inculpatului, să-i inhibe comportamentul infracţional şi să evidenţieze aspecte pozitive pentru instituţia pe care o reprezenta, lucru care în cazul de faţă nu poate fi reţinut în sensul invocat de apărare.

"În fine, problemele de ordin medical ale inculpatului vor fi avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, însă nu justifică, prin ele insele reţinerea ca şi circumstanţe atenuante, fără a ignora şi poziţia procesuală vădit nesinceră a acestuia, care a încercat, diverse explicaţii, nefondate să îşi excludă vinovăţia", mai arată Tribunalul, potrivit căruia "toate aceste argumente ne îndreptăţesc să conchidem că, în cazul acestui inculpat pedeapsa aplicată trebuie să se situeze în partea superioară a limitei speciale, pentru a da eficienţă atât funcţiei coercitive, restrictive a pedepsei, dar, în egală măsura şi funcţiei exemplificative a acesteia".

Alături de Bian, în acelaşi dosar, Cristache Ristea a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, pentru complicitare la luare de mită, iar Alexandra Maria Ţichindelean a fost condamnată la doi ani şi şase luni de închisoare, pentru luare de mită, în cazul celor doi instanţa dispunând suspendarea executării pedepsei.

Tribunalul Bucureşti a mai dispus confiscarea de la Silviu Bian a sumelor de 956.500 de lei şi 22.000 de euro.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Silviu Bian a fost trimis în judecată în 9 noiembrie 2011, în stare de arest preventiv, fiind acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită, în formă continuată. Alături de el au fost judecaţi Cristache Ristea, directorul executiv al Centrului de Formare Profesională a Personalului ANOFM, şi Alexandra Maria Ţichindelean, director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM la momentul comiterii faptelor.

Bian a stat în arest din 16 octombrie 2010 până în 7 februarie 2012, când a fost pus în libertate în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada decembrie 2010 - octombrie 2011, Silviu Bian, în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi al Consiliului de administraţie din cadrul ANOFM, a primit suma totală de 1.058.500 de lei, echivalentul a aproximativ 250.574 de euro, şi 22.000 de euro de la opt angajaţi în cadrul a două proiecte destinate dezvoltării resurselor umane, finanţate din fonduri europene, pentru a vira 25 la sută din costul acestora, reprezentând cofinanţarea din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Funcţionarii respectivi, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei, făceau parte din echipa de implementare a proiectelor şi erau angajaţi pe bază de contracte civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte, iar refuzul lui Bian de a aloca contribuţia din fonduri publice ar fi avut drept consecinţă întreruperea proiectelor şi, implicit, privarea respectivilor funcţionari de retribuţiile primite pentru activităţi în cadrul proiectelor.

Banii i-au fost daţi lui Bian de directorul executiv al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov, Cristache Ristea, care s-a ocupat şi de colectarea sumelor de la funcţionarii care dădeau lunar, în acest scop, o parte din retribuţiile primite în cadrul proiectelor, au precizat procurorii.

Din suma totală pretinsă, în 15 octombrie 2011, Bian a primit de la aceiaşi funcţionari, prin intermediul lui Ristea, 82.000 de lei, reprezentând o parte din retribuţiile aferente lunii septembrie. Procurorii anticorupţie au organizat atunci o acţiune în urma căreia l-au prins pe Bian în flagrant delict în timp ce primea banii.

Procurorii anticorupţie au mai arătat că Alexandra Maria Ţichindelean, în calitate de director al OIPOSDRU din ANOFM, în cursul lunii august 2011, a primit de la un angajat al aceleiaşi firme partenere în cadrul celor două proiecte 10.000 de lei cu titlu de mită. Banii au fost primiţi după efectuarea unui control la societatea comercială pentru a o favoriza în situaţia unor controale ulterioare.