Motivarea Curţii de Apel Alba Iulia în cazul Iohannis: Raportul ANI, rezultatul unei interpretări eronate a legii

Astfel, magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au considerat că raportul ANI era "rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a legislaţiei aplicabile".

Potrivit motivării hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, în 25 septembrie 2013, în procesul dintre Klaus Iohannis şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), motivare transmisă la solicitarea MEDIAFAX, magistraţii au decis, la acea dată, să admită în parte contestaţia lui Iohannis şi să anuleze raportul de evaluare întocmit de ANI.

Totodată, instanţa a respins contestaţia lui Klaus Iohannis prin care acesta ridica excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspecţiei de Integritate din cadrul ANI.

Potrivit motivării Curţii de Apel Alba Iulia, instanţa a apreciat atât în cazul SC Pieţe Sibiu SA, cât şi al SC Apă Canal SA că Iohannis, la acea dată primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate prin activităţile desfăşurate la cele două societăţi.

Instanţa a stabilit că dovezile aduse în acest proces de Iohannis demonstrau că raportul ANI privind incompatibilitatea acestuia este "nelegal", "fiind rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a legislaţiei aplicabile", iar astfel a admis acţiunea fostului primar al Sibiului şi a anulat raportul de evaluare întocmit de ANI.

În cazul SC Pieţe Sibiu SA, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut faptul că Iohannis apărea ca semnatar al actului constitutiv al acestei societăţi, în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu, delegat pentru această operaţiune prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 246/2010.

Totuşi, instanţa a considerat că "norma juridică prevăzută de articolul 87 alineatul 1, litera f din Legea nr. 161/2003, reglementând incompatibilităţi ale aleşilor locali, constând într-o restrângere de drepturi pentru aceştia şi sancţiuni pentru nerespectarea lor, este de strictă interpretare şi aplicare, interpretului legii (ANI - n.r.) fiindu-i interzis a completa «lacunele legii» şi a o aplica pentru identitate de raţiune şi la alte situaţii analoage, neprevăzute de lege, conform art. 10 Noul Cod Civil".

Potrivit interpretării Curţii de Apel Alba Iulia, calitatea de reprezentant al unei persoane juridice la semnarea actului constitutiv nu translatează de drept această calitate şi în adunările generale ale acţionarilor.

"Pentru a dobândi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în AGA, spre a exercita în numele ei drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute de aceasta la societăţi comerciale, este necesar, conform art. 125 din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 37 din Legea nr. 215/2001, un mandat special pentru adunarea respectivă, concretizat printr-o hotărâre de consiliu local. HCL Sibiu nr. 246/2010 nu conţine un asemenea mandat, astfel că în lipsa altor acte administrative doveditoare, nu se poate susţine că reclamantul a participat în calitate de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale municipiul Sibiu în adunările generale ale S.C. Pieţe Sibiu S.A., societate comercială de interes local. De asemenea, actul constitutiv al societăţii, de care se prevalează printre altele pârâta (ANI -n.r.), nu conţine nicio dispoziţie de natură a duce la concluzia la care s-a ajuns prin raportul de evaluare contestat", se arăta în motivarea Curţii.

Instanţa a considerat că ANI, prin raportul de evaluare întocmit, nu a susţinut că Iohannis a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale S.C. Pieţe Sibiu S.A., limitându-se a arăta că a acţionat numai în calitate de reprezentant al acestei unităţi administrativ-teritoriale, fără nicio altă precizare, conduită care nu se încadrează în ipoteza legii.

Pe baza acestor motive, Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că fostul edil al Sibiului "nu s-a aflat în incompatibilitate în legătură cu activitatea desfăşurată la S.C. Pieţe Sibiu S.A".

În cazul celei de-a doua societăţi legat de care Klaus Iohannis era acuzat că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, S.C. Apă Canal S.A., Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că aceasta nu se încadrează în categoria societăţilor comerciale de interes local, aşa cum prevede legea pentru incompatibilităţile primarului.

Potrivit motivării instanţei, funcţia de primar este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local, iar societatea respectivă este de interes regional, dar Iohannis nu s-a aflat în situaţie de incompatibilitate faţă de aceasta, chiar dacă a participat la adunările generale ale acţionarilor.

"Este în afara oricărui dubiu (…) că reclamantul, în ceea ce priveşte S.C. Apă Canal S.A., a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale acţionarilor ordinare sau extraordinare, fiind mandatat în acest sens prin hotărâre a Consiliului Local Sibiu. Însă contrar susţinerilor pârâtei (ANI - n.r.), S.C. Apă Canal S.A., în calitate de operator regional, deservind două judeţe, precum şi oraşe şi comune de pe cuprinsul acestora, nu se încadrează în categoria societăţilor comerciale de interes local. Legiuitorul, după cum se observă din textele legale mai sus arătate, operează în clasificarea societăţilor comerciale după criteriul interesului pe care acestea îl reprezintă, local, judeţean sau statal, interes care se suprapune cu competenţa lor teritorială de activitate. Competenţa acestor societăţi, cel mult, se suprapune cu competenţa din punct de vedere teritorial a autorităţilor publice care le înfiinţează, competenţă peste care acestea nu pot dispune şi care se exercită în limitele teritoriale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care o administrează şi o conduc", se mai arată în motivarea instanţei.

Potrivit sursei citate, prin Legea nr. 51/2006, legiuitorul operează şi cu noţiunea de operator regional, acesta fiind o societate cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

Astfel, aria de deservire a SC Apă Canal SA coincide cu limitele teritoriale cumulate ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi care au contribuit la constituirea capitalului social al acesteia, ceea ce în mod evident depăşeşte ca interes nivelul local al fiecărui membru participant.

"În speţă aria de deservire şi, în mod corelativ, de interes a S.C. Apă Canal S.A. vizează două judeţe, precum şi muncipii, oraşe şi comune din cadrul acestora, astfel că se poate afirma că această societate este de interes regional. Este irelevant statutul societăţii sub aspectul interesului său teritorial la data înfiinţării sale. Ceea ce prezintă relevanţă în analiza stării de incompatibilitate este statutul societăţii la momentul conduitei evaluate de inspectorii pârâtei, care acceptă că la acest moment societatea în cauză este de interes regional. Aşa fiind, S.C. Apă Canal S.A. nu poate fi calificată societate comercială de interes local în sensul normei prevăzută de art. 87 alin. 1 lit. f din Legea nr. 161/2003, ceea ce atrage neîntrunirea elementelor constitutive ale acestei incompatibilităţi legale, astfel că reclamantul nu este incompatibil în a participa în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale acţionarilor ordinare sau extraordinare ale acesteia", se mai arată în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind incompatibilitatea, după ce instanţa supremă a respins, miercuri, recursul ANI.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulat de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI.

"Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 235 din 25 septembrie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat", se arată în minuta hotărârii ICCJ.

Decizia instanţei supreme, prin care s-a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe, este definitivă.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce ar contraveni prevederilor legale.

Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional", prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.