Motivarea deciziei de arestare: Lăsat în libertate, Hayssam ar putea încerca din nou să se sustragă urmăririi penale

TB a dat publicităţii joi motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Omar Hayssam, pe 2 august, în dosarul de delapidare şi înşelăciune.

Tribunalul Bucureşti a reţinut în motivare că Omar Hayssam a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată şi acţiunile întreperinse "a vizat sustragerea de la urmărire penală şi chiar de la judecată, prezenţa la acest moment nefiind voluntară".

"Aceste elemente converg, în egală masură, în a contura şi riscul repetării unei asemenea conduite în cazul în care nu s-ar dispune arestarea preventivă, existenţa unor mandate de executare a unor pedepse cu închisoarea emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive nefiind de natură a înlătura un astfel de pericol", arată magistratul TB în motivare, menţionând că hotărârile definitive pot fi supuse unei căi extraordinare de atac sau procedurii care vizează rejudecarea după extrădare, reglementată de articolul 522/1 din Codul de procedură penală.

Magistratul care a decis arestarea preventivă a lui Omar Hayssam în dosarul de delapidare a menţionat că, dacă sirianul ar fi lăsat în libertate, există riscul ca acesta să îi influenţeze pe ceilalţi inculpaţi.

"Instanţa apreciază că actele dosarului relevă şi riscul ca inculpatul să încerce să îi determine pe ceilalţi inculpaţi să dea declaraţii de natură a disculpa. Astfel, inculpatul Nasture Mihai (cumnatul lui Hayssam-n.r.) a declarat în cursul urmăririi penale că a fost influenţat în depoziţiile anterioare, de (...) inculpatul Omar Hayssam, care i-a cerut să nu dea declaraţii până nu discută cu el, spunându-i totodată ce anume să declare achetatorilor", se precizează în documentul citat.

Instanţa reţine de asemenea că lăsarea în libertate a lui Omar Hayssam reprezintă un pericol pentru ordinea publică.

"Faptele inculpatului, ca de altfel atitudinea sa de desconsiderare a valorilor sociale ocrotite, cu urmări nefaste asupra încrederii şi stabilităţii de care trebuie să se bucure mediul economic şi de afaceri, neurmate de o ripostă adecvată a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar echivala cu o încurajare tacită atât a făptuitorilor, cât şi a altor persoane la săvârşirea unor fapte similare, precum şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a statului", se mai arată în motivarea instanţei.

Omar Hayssam a fost arestat preventiv în dosarul de înşelăciune şi delapidare, potrivit deciziei luate, pe 2 august, de Tribunalul Bucureşti, prin care a fost admisă propunerea în acest sens formulată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT

Aceeaşi măsură preventivă a fost luată în cazul lui Mohamad Omar - fratele lui Omar Hayssam.

Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu".

În dosarul "Foresta Nehoiu", Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

Însă, dosarul se rejudecă doar pe latură civilă, la Curtea de Apel Bucureşti. La termenul de joi al dosarului, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au amânat judecarea din cauza lipsei de procedură privind citarea lui Omar Hayssam şi au dat termen pe 30 septembrie.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo", în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, cel pentru înşelăciune şi delapidare în care a fost arestat preventiv pe 2 august, iar al doilea, pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Arestat preventiv în aprilie 2005, Omar Hayssam a fost eliberat din motive medicale după un an, pentru ca, la 30 iunie 2006, acesta să fugă din ţară.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în dimineaţa zilei de 19 iulie.