Motivarea deciziei de eliberare pentru Piedone: Primarul nu trebuia să verifice dacă la Colectiv erau îndeplinite normele PSI

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, arată în motivarea deciziei prin care a dispus cercetarea în stare de libertate a fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi a celor două angajate din primăria de sector, că magistratul Tribunalului Bucureşti care a decis iniţial arestarea celor trei a analizat sumar legislaţia în domeniul administrativ.

"Judecătorul de la Tribunal nu s-a aplecat însă cu suficientă atenţie asupra legislaţiei în acest domeniu, atribuind primarului responsabilităţi în ceea ce priveşte controlul în domeniul apărării împotriva incendiilor care, în realitate, aparţin altei instituţii, concluzionând doar pe baza unei interpretări discutabile că eliberarea de către Primărie a autorizaţiei de funcţionare era condiţionată de prezentarea autorizaţiei la incendiu emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi că acest aspect a fost cunoscut de către inculpaţi", notează magistratul în motivarea deciziei.

Potrivit judecătorului Luchian Constantin Constantinescu, probele administrate până la momentul examinării sesizării referitoare la arestarea preventivă, nu formează convingerea unei suspiciuni rezonabile privind săvârşirea de către Cristian Popescu Piedone şi de cele două angajate din primăria de sector a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi.

În speţă, notează magistratul, pentru a se reţine existenţa unei suspiciuni rezonabile că au fost săvârşite infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual "şi care să justifice luarea unor măsuri preventive, este necesar ca probele administrate să releve faptul că inculpaţii au urmărit să obţină pentru ei sau pentru acţionarii Clubului Colectiv un folos injust, un profit necuvenit, conştientizând că legislaţia privitoare la protecţia împotriva incendiilor ar trebui interpretată în sensul că Primăria Sectorului 4 avea obligaţia de a verifica existenţa autorizaţiei PSI şi că Hotărârea Consiliului Local nr. 22/29.02.2012 care reglementează procedura obţinerii acordului de funcţionare pentru agenţii economici ar încălca această legislaţie".

Conform Curţii de Apel Bucureşti, aceste condiţii necesare angajării răspunderii penale a inculpaţilor pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual nu sunt îndeplinite în stadiul actual al anchetei şi "în primul rând se remarcă faptul că până la data soluţionării propunerii de arestare preventivă, în afara contactelor prilejuite de procedura de obţinere a avizului şi autorizaţiei de funcţionare, nu s-a conturat existenţa altor relaţii între administratorii Clubului Colectiv , pe de-o parte şi inculpaţii Cristian Popescu Piedone, Luminiţa Ganea şi Aurelia Iofciu, apropiaţi ai acestora sau alţi funcţionari ai Primăriei Sectorului 4 Bucureşti, pe de altă parte".

Relevantă în acest sens, scrie judecătorul Constantinescu, este declaraţia lui Paul Cătălin Gancea, unul dintre administratorii Clubului Colectiv, care a fost audiat ca martor cauză, acesta susţinând că nu au fost făcute sponsorizări pentru activităţi desfăşurate de Primăria Sectorului 4 prin Colectiv Club SA ori prin alte societăţi în care are calitatea de acţionar sau administrator. De asemenea, patronul clubului a menţionat că nu a fost rugat de vreun funcţionar din cadrul Primăriei Sectorului 4 să găzduiască evenimente la Colectiv, nu i s-a cerut în mod direct sau prin persoane interpuse bani, bunuri sau alte servicii de către funcţionarii publici în cadrul procedurii, nu a oferit asemenea foloase funcţionarilor şi nu îl cunoaşte personal pe Cristian Popescu Piedone şi nici pe vreun membru al familiei acestuia.

"În al doilea rând, este foarte greu de acceptat din punct de vedere logic că inculpaţii şi ceilalţi funcţionari ai Primăriei Sectorului 4 care îşi desfăşoară activitatea în Serviciul ,, Autorizări Comerciale,, sau în Direcţia Juridică au cunoscut sau au prevăzut că H.C.L. nr. 22/29.02.2012 privind aprobarea procedurii obţinerii acordului de funcţionare pentru desfăşurarea activităţilor economice nu ar respecta legislaţia în domeniul securităţii la incendiu şi cu toate acestea, în decurs de mai mulţi ani, au acceptat să încalce legea, riscând să suporte sancţiuni chiar de natură penală", mai arată magistratul Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătorul aduce în discuţie şi Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, şi arată că potrivit art. 45 alin.1 şi art. 49 alin.1, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce îi revin, Consiliul Local adoptă hotărâri, cele cu caracter normativ devenind obligatorii şi producând efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică. De asemenea, magistratul subliniază că prin hotărârea numărul 55 din 28 august 2008 a Consiliul Local al Sectorului 4 privind aprobarea procedurii obţinerii acordului de funcţionare pentru desfăşurarea activităţilor economice în zonele publice s-a stabilit care sunt condiţiile pentru ca un agent economic să obţină acordul de funcţionare.

Citeşte şi: Inspecţia Judiciară face verificări în cazul deciziei Curţii de Apel Bucureşti privind eliberarea lui Piedone

Citeşte şi: Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi două angajate ale primăriei, lăsaţi în LIBERTATE. Judecătorul care l-a eliberat pe Piedone, colegul de complet al Vioricăi Costiniu

Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti subliniază că "printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor" şi arată că "potrivit art. 19 alin. 1 lit. e şi art. 20 din Legea nr. 340/2004, competenţa verificării legalităţii actelor administrative ale consiliului local aparţine prefectului care... poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii".

Potrivit motivării Curţii de Apel Bucureşti, "până în prezent, prefectul nu a sesizat nici un aspect care să atragă atenţia în sensul nelegalităţii HCL sus-menţionate sau în legătură cu nerespectarea acesteia a HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu".

Curtea mai reţine că, din punct de vedere al măsurii de respectare a securităţii la incendiu, potrivit Legii nr. 307/2006 agentul economic este obligat să solicite şi să obţină autorizaţiile de securitate la incendiu prevăzute în H.G. nr. 1736/2006, iar Ordinul nr. 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă este un act normativ emis de ministrul Administraţiei şi Internelor, iar Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este instituţia care are obligaţia de a lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor actului.

Magistratul a analizat şi legislaţia existentă în materia apărării împotriva incendiilor şi a conchis că "prerogativele principale privind apărarea împotriva incendiului aparţin Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă" şi că potrivit legislaţiei existente "primarul «dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite»....or, primarul nu emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, aşadar nu intră în atribuţiile sale să verifice dacă agentul economic îndeplineşte măsurile stabilite printr-o astfel de autorizaţie".

"În contextul de ansamblu al faptelor astfel cum a fost reţinut de către Curte, împrejurarea că cererea pentru obţinerea avizului de funcţionare a fost depusă în 6 noiembrie 2014, iar solicitantul nu s-a prezentat în termenul de 50 de zile prevăzut pentru ridicarea actelor, dar cu toate acestea în 14 ianuarie 2015 documentele au fost eliberate, nu poate atrage o răspundere de natură penală a funcţionarilor din cadru Primăriei Sectorului 4 Bucureşti. Aşadar, Curtea constată că nu este îndeplinită condiţia generală prevăzută de art. 202 alin. 1 din Codul de procedură penală pentru a se dispune arestarea celor trei inculpaţi sau luarea unei alte măsuri preventive faţă de aceştia, neexistând probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi", conchide magistratul Luchian.

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a dispus, pe 11 noiembrie, eliberarea din arest a fostului primar Cristian Piedone Piedone, a Aureliei Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi a Luminiţei Larisa Ganea, de la acelaşi serviciu.

Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea au fost reţinuţi de procurorii DNA în 6 noiembrie şi arestaţi preventiv o zi mai târziu, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti.

Decizia de arestare preventivă a fost atacată de cei trei la Curtea de Apel Bucureşti, care pe 11 noiembrie, le-a admis contestaţia, fiind puşi în libertate în aceeaşi zi.

Cristian Popescu Piedone este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, de complicitate la cele două infracţiuni, în legătură cu emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, unde în 30 octombrie a avut loc incendiul în urma căruia au murit 60 de persoane şi alte peste 150 au fost rănite.

Potrivit ordonanţelor de reţinere, Cristian Popescu Piedone, în calitate de primar al Sectorului 4, a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, ambele din 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, cu la punctul de lucru în strada Tăbăcarilor nr 7.

Anchetatorii le acuză pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea că l-au sprijinit pe primarul Sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, "în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menţionată le-a avizat".

Inspecţia Judiciară (IJ) a anunţat, pe 12 noiembrie, că face verificări privind posibile abateri disciplinare în cazul deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv

"Având în vedere relatările recente din mass-media, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, la data de 12 noiembrie 2015, cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu modul în care Curtea de Apel Bucureşti a instrumentat şi soluţionat, în data de 11.11.2015, cauza având ca obiect măsuri preventive. Lucrarea a fost înregistrată distinct la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori", arată IJ, într-un comunicat de presă.

Ulterior, Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Inspecţiei Judiciare de a-l verifica pe magistratul Constantin Luchian Constantinescu de la Curtea de Apel Bucureşti, care l-a eliberat din arest pe fostul primar Cristian Popescu Piedone.

"Poziţia Inspecţiei Judiciare de a se autosesiza ca urmare a opiniilor critice exprimate în mass-media reprezintă o atingere de nepermis a înfăptuirii actului de justiţie cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în lipsa oricăror informaţii care să contureze o suspiciune rezonabilă privind posibile abateri disciplinare", se menţionează într-un comunicat al instanţei supreme.

De asemenea, UNJR a cerut CSM să apere independenţa magistraţilor faţă de acţiunile Inspecţiei Judiciare, reclamând că IJ se sesizează "din oficiu" cu privire la "posibile" abateri disciplinare din dosare, cum ar fi cel privind accidentul poliţistului Bogdan Gigină şi ce al eliberării lui Cristian Popescu Piedone.

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu este colegul de complet al Vioricăi Costiniu, spun surse judiciare.

În 12 noiembrie 2012, acest complet a dispus pedepsele în dosarul transferurilor de jucători. Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gheorghe Nețoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, Înalta Curte a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

În urma rejudecării, tot la CAB, toţi inculpaţii au primit pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu, la câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile.

În 5 decembrie 2012, judecătorul Luchian Constantinescu a făcut parte din completul care a dispus arestarea lui Cristian Cioacă în dosarul dispariţiei Elodiei Ghinescu.