Motivarea instanţei supreme la condamnarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, acuzată de favorizarea făptuitorului: Inculpaţii nu sunt la primul conflict cu legea penală

Magistraţii instanţei supreme au motivat condamnarea la trei ani şi şase luni cu executare pentru fostul procuror-şef DIICOT Alina Bica acuzată de favorizarea făptuitorului, prin faptul că aceasta "a adus înfăptuirea justiţiei într-o stare de pericol", precizând că nu e la primul conflict cu legea.

Urmărește
1277 afișări
Imaginea articolului Motivarea instanţei supreme la condamnarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, acuzată de favorizarea făptuitorului: Inculpaţii nu sunt la primul conflict cu legea penală

Motivarea instanţei supreme în cazul Bica: Inculpaţii nu sunt la primul conflict cu legea penală

"Din perspectivă subiectivă, inculpata Bica Alina Mihaela a acţionat cu intenţie calificată prin scop, probele administrate în cauză dovedind că şi-a dat seama şi a dorit să dea ajutor inculpatului Sima Horia, a căruit activitate era cercetată în dosarul nr. 335DP2012 al DIICOT - Structura Centrală prevăzând că prin faptele sale creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei", se arată în motivarea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Judecătorii spun că Alina Bica s-a folosit de funcţia pe care a avut-o, respectiv cea de procuror-şef DIICOT, pentru a-l ajuta pe afaceristul Horia Simu, nefiind prima dată când se află "în conflict cu legea penală".

"Gradul de pericol social ridicat al activităţii infracţionale desfăşurate de inculpata Bica Alina Mihaela este reliefat de tipul relaţiilor sociale vătămate referitoare la înfăptuirea justiţiei, precum şi de împrejurarea că inculpata s-a folosit de calitatea de procuror-şef al DIICOT şi a întreprins acţiuni de sprijin a inculpatului Simu Horia, a cărui activitate era cercetată într-un dosar penal, acţiuni apte să împiedice tragerea la răspundere penală a acestuia, existând contradicţii flagrante între exigenţele legale de conduită pe care le presupune funcţia de procuror şi comportamentul concret manifestat de inculpată. Deşi fără antecedente penale, inculpaţii nu sunt la primul conflict cu legea penală, fiind cercetaţi în alte cauze penale , aflate în diferite stadii procesuale", mai arată instanţa.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, pe 26 ianuarie 2017, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.

Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă. Şi în cazul acestuia, judecătorii instanţei supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influenţă.

Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

"La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus", au precizat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.

Alina Bica este judecată şi în alte cauze, având o condamnare în primă instanţă de patru ani de închisoare pentru favorizarea faptuitorului în dosarul în care este judecată alături de Adriean Videan. Fostul ministru al Economiei a fost achitat.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici