Motivarea menţinerii dispoziţiei de arestare: E.Schwartzenberg continuă să evite organele judiciare, nu înţelege să fie la dispoziţia lor

„Constată că, la luarea măsurii arestării preventive, s-a reţinut temeiul prevăzut de art.223, alin.1, litera a din Codul de procedură penală, privind sustragerea inculpatului de la procesul penal, care nu a dispărut, întrucât inculpatul continuă să evite organele judiciare române, fiind dat în urmărire internaţională. De asemenea, constată că în sarcina inculpatului a fost reţinută infracţiunea de complicitate la dare de mită, care este infracţiune de corupţie, din categoria infracţiunilor expres enumerate la art.223, alin.2, Cod de procedură penală, astfel că nu mai este necesară verificarea limitei speciale, care trebuie să fie de 5 ani închisoare sau mai mare”, se arată în motivarea magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, semnată de Daniela Panioglu şi Antoaneta Nedelcu.

Potrivit acestora, pericolul pe care Elan Schwartzenberg îl reprezintă nu a dispărut, deoarece omul de afaceri se află, în prezent, în altă ţară, în ciuda faptului că pe numele său există un dosar în instanţă.

„Cât priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, prin aflarea în stare de libertate a inculpatului, apreciază că nu a dispărut încă, inculpatul aflându-se, în prezent, pe teritoriul unui alt stat decât România, unde se desfăşoară o procedură penală împotriva sa. Periculozitatea sa, aşadar, rezultă nu numai din activitatea infracţională reţinută în sarcina sa, prin suma mare de bani pe care a intermediat-o prin transferare, raportat la nivelul de trai al unui cetăţean român obişnuit, dar şi din împrejurarea că nu înţelege să se afle la dispoziţia organelor judiciare române şi să execute măsurile dispuse de acestea. Mai apreciază că, în continuare, măsura preventivă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi este necesară, pentru o bună desfăşurare a procesului penal”, mai spun judecătorii care i-au respins cererea omului de afaceri şi au admis-o pe cea a procurorilor.

Pe de altă parte, judecătorul Mihai Valentin a formulat opinie separată şi a precizat, în motivare, că deşi este de acord cu colegii de complet în legătură cu anumite aspecte, el este în dezacord cu majoritatea şi „în deplin acord” cu magistraţii Tribunalului Bucureşti, instanţa inferioară în privinţa arestului preventiv. Tribunalul Bucureşti a admis, în luna august, cererea lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat decizia.

„La acest moment, probatoriul administrat în faza de urmărire penală nu mai este în măsură să conducă la suspiciunea rezonabilă că este posibil la intimatul – inculpat S.E. să fi comis infracţiunea de complicitate la dare de mită. Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia de află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune”, mai spune opinia separată.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în anul 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui. El se află în Israel.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.

Acest dosar este disjuns din cel al fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre.

"În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", precizează DNA în comunicatul de presă de la acea vreme.

La finele lunii iunie, Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost achitaţi de către instanţa supremă, decizia nefiind definitivă.