Motivarea sentinţei în cazul arestării lui Apostu: Singurii clienţi ai cabinetului Monicăi Apostu, societăţi aflate în relaţii contractuale cu Primăria

Conform propunerii de arestare preventivă, din fişa fiscală 394 depusă de Monica Apostu la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de la societăţile: SC. D. SRL (societate care în cursul anului 2010 a obţinut de la Primăria municipiului Cluj-Napoca autorizaţia de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V.C. SRL Galaţi (dezvoltator imobiliar care a obţinut de la Primăria municipiului Cluj-Napoca autorizaţii de construire), A.C. (un alt dezvoltator imobiliar).

În documentul citat se mai arată că investigaţiile au relevat că utilizarea cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu a reprezentat o variantă nouă utilizată de Sorin Apostu pentru "mascarea folosului ilicit". Anterior, acesta înfiinţase societatea comercială T., cu sediul la domiciliul său, avându-l ca unic asociat pe S. V., tatăl Monicăi Apostu, societate la care aceasta avea calitatea de jurist.

Potrivit motivării, datele financiare comunicate de societate la organele fiscale relevă că singurii clienţi ai firmei au fost societăţile O.P. România, SC C. România SA, M.F.P., firme care în perioada 2008-2009 au virat lunar sume de bani în conturile societăţii T. Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, O. cu înfiinţarea a patru staţii de vânzare carburanţi, iar C. cu deschiderea primului hipermarket, pentru care a fost necesară eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

"Toate aceste relaţii vin să întărească suspiciunile de corupţie care există în ceea ce priveşte modul de exercitare a funcţiei de către Sorin Apostu, fiind cel puţin bizar că marile societăţi care au intrat pe piaţa clujeană, O., C., B., D., au avut brusc nevoie de «consultanţă juridică» din partea soţiei primarului, învinuita Monica Undina Apostu", arată procurorii.

Analiza activităţii zilnice a învinuitei Monica Apostu, aşa cum rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie-noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj, duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice.

Potrivit motivării, pe parcursul a patru luni, Monica Apostu a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P.E.C.

De asemenea, învinuita Monica Apostu nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.

Potrivit motivării Curţii de Apel Cluj, în contextul acestei "lipse totale şi vădite de activitate juridică", care să stea la baza contractelor de consultanţă, corelate cu faptul că societăţile "plătitoare", F. şi Branter-Vereş, au încheiate contracte cu Primăria municipiului Cluj-Napoca sau cu regii din subordinea acesteia, că persoanele care administrează respectivele societăţi au nevoie de contacte cu primarul Apostu, pe care-l caută, îl "accesează în condiţii de conspirativitate minuţios stabilită cu acesta", duc la concluzia că sumele de bani virate în conturi sunt, în realitate, obiect al infracţiunilor de corupţie.

În susţinerea acuzaţiei se arătă că măsurile luate în cauză privind interceptarea convorbirilor telefonice şi de supraveghere operativă au condus la creionarea unui comportament al lui Sorin Apostu care nu are nicio legătură cu funcţia deţinută de acesta şi cu statutul său de ales local într-un municipiu cum este Cluj-Napoca.

Din interceptările făcute a reieşit că Sorin şi Monica Apostu au făcut demersuri pentru a ascunde natura ilicită a foloaselor primite. Astfel, într-o discuţie purtată la data de 30 septembrie 2011 între Monica Apostu şi colega sa, avocata P.E.C. (cele două având sediul cabinetului avocaţial la aceeaşi adresă), s-a surprins că învinuita îi solicită acesteia să fie de acord să declare, în caz de nevoie, că a primit un anumit bun ca "onorariu de succes" şi că, neavând ce să facă cu el, i l-a făcut cadou Monicăi Apostu.

Din contactele telefonice purtate în zilele de 1 şi 2 noiembrie 2011 a reieşit că Monica Apostu a convenit cu P.E.C. ca aceasta din urmă să-i redacteze nişte documente (contracte) pe care să le ducă la anumite persoane, la indicaţia expresă a învinuitei.

".... P. E.C.: Na, tu, puiule, eu ţi-am pregătit dosa... eu ţi-am pregătit contrac... mi-am pregătit... şi-o pregătit fata asta dosare de sponsorizare, numa' să-mi spui când să mă duc şi unde.

A.M.U.: Na, bine, las' că-ţi spun eu.

P. E.C.: Să mă programezi.

A.M.U.: Eu te programez. Eu am dat bileţelul şi hârtia şi...........".

În contextul acestor discuţii, există indicii că, prin respectivele documente, Monica Apostu încearcă "să acopere" urmele faptelor de corupţie şi că se foloseşte de serviciile numitei P. E.C. pentru a evita contactul direct cu ceilalţi învinuiţi în dosar. Pentru lămurirea acestor împrejurări, în cauză a fost ridicat calculatorul utilizat de P. E.C. în vederea percheziţionării în sistem informatic, se arată în motivare.

Potrivit documentului citat, cu prilejul audierii sale, Sorin Apostu a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie la momentul aducerii la cunoştinţă a învinuirii, solicitând un termen pentru pregătirea apărării, aceeaşi poziţie fiind adoptată şi după inculparea sa, aşa cum rezultă din actele de audiere. Inculpatul S.C.M., audiat fiind, a arătat că nu recunoaşte învinuirea adusă, că nu a solicitat niciun favor din partea lui Apostu privitor la atribuţiile acestuia în cadrul Primăriei Cluj-Napoca şi că sensul contractului de consultanţă încheiat între firma sa, T.T.C., şi cabinetul avocaţial al Monicăi Apostu este unul exclusiv juridic.