Motoc: Este important să se ţină cont de etica magistraţilor, mai ales a celor din CSM

În 25 ianuarie, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a decis admiterea sesizării, constatând că Hotărârea Plenului Senatului 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstituţională.

Curtea Constituţională a statuat că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor, astfel că doar opt din cei 11 judecători şi procurori aleşi în noul CSM pot fi validaţi de către Senat.

Curtea subliniază faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu de la instanţa supremă şi Dan Lupaşcu de la Curtea de Apel Bucureşti şi procurorul Dan Chiujdea de la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

"Apreciez că soluţia de admitere a sesizării de neconstituţionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului 43 din 22 decembrie 2010 este corectă. Consider, însă, că, în motivarea deciziei menţionate, ar fi fost util să fie explicitate mai multe aspecte, atât legate de competenţa Curţii Constituţionale de a controla constituţionalitatea hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, cât şi de modalitatea de constituire şi de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii", susţine judecătoarea Motoc, care a făcut opinie concurentă.

Motoc arată că "ar fi fost util, fiind prima hotărâre a Curţii Constituţionale pronunţată în cadrul acestei competenţe, să se facă referire la exemple din dreptul comparat".

Astfel, notează sursa citată, competenţa de a controla şi alte acte adoptate de către Parlament în afara legilor o regăsim şi în art.149 alin.(1) pct.2 din Constituţia Bulgariei. De altfel, interpretând această dispoziţie, în Raportul Curţii Constituţionale din Bulgaria prezentat la cel de-al XII-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale din Europa se menţionează, că actele prevăzute de art.149 alin.(1) pct.2 din Constituţia Bulgariei pot fi, atât acte cu caracter individual (cu privire la numirea conducerii băncii naţionale, la ridicarea imunităţii primului-ministru, la constituirea comisiilor parlamentare sau unor organe de stat), cât şi acte cu caracter normativ (precum regulamentul de funcţionare a Parlamentului sau alte regulamente cu caracter intern).

Motoc spune că se poate menţiona, că şi în alte state există o reflecţie permanentă asupra organismului care garantează independenţa puterii judiciare. Astfel, în Franţa, deşi iniţial în 1946, în momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii a devenit un organ constituţional autonom, magistraţii erau minoritari în cadrul acestui organism. În 1993 s-a acordat o mai mare independenţă acestui consiliu ( Michael Balandier, Le Conseil Superieur de la Magistrature Manuscris.com, 2007).

"În urma reformei constituţionale din 2008, completată prin Legea organică din 22 iulie 2010, spre deosebire de celelalte state europene, magistraţii sunt minoritari în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În cele mai multe din statele europene justiţiabilii au posibilitatea de a se adresa direct Consiliului Superior al Magistraturii în anumite condiţii. Printr-o Lege organică din 2007, Consiliul Superior al Magistraturii din Franţa a fost mandatat să elaboreze un cod referitor la obligaţiile deontologice ale magistraţilor. În iunie 2010 au fost enumerate şase principii: independenţa, imparţialitatea, integritatea, legalitatea, interesul pentru problemele colective, discreţie şi rezervă", mai notează sursa citată.

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.

Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituţională.

PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".

Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.