Muftiul Iusuf Murat: Moscheea din Bucureşti nu va fi cea mai mare din Europa

Muftiul Iusuf Murat a declarat, marţi, la o întâlnire cu jurnaliştii la Secretariatul Pentru Culte, că moscheea pe care doreşte să o construiască în Bucureşti nu va fi cea mai mare din Europa, capacitatea ei fiind de 1000 de persoane, precizând că pe lângă lăcaşul de cult vor mai fi construite şi câteva anexe.

"Nu va fi cea mai mare moschee din Europa. Când am făcut o astfel de afirmaţie cu cea mai mare moschee am vrut să evidenţiez rolul pe care îl are statul român şi respectul pe care îl are statul român faţă de comunitatea turco-tătară din România, dar din păcate cu o asfel de afirmaţie am fost înţeles greşit", a declarat Muftiul.

"Proiectul constă într-o simplă moschee cu o capacitate maximă de o mie de persoane, un parc pentru copii, constă într-un loc de abluţiune (spălare spirituală) care este specific, deci este o anexă care vine în mod special în lăcaşele de cult musulmane", a explicat Muftiul.

Iusuf Murat a precizat că nu ştie de unde a apărut ideea de construire a unei universităţi în care să înveţe un număr de 6000 de studenţi, întrucât proiectul include doar o şcoală de vară unde familile copiilor musulmani din Bucureşti vor putea să-şi trimită copiii să înveţe abecedarul religiei islamice de la un duhovnic care este avizat de instituţia pe care o reprezintă, ceea ce va fi în beneficiul societăţii româneşti.

Mufilul a ţinut să precizeze că în această şcoală "duminicală" se vor învăţa lucrurile elementare ale religiei, "nicidecum dogmatica sau ştiinţele de bază ale religiei islamice, cum este interpretarea Coranului, relatările profetului, etc”.

Capacitatea clădirii care ar urma să devină şcoala duminicală este de circa 20 de copii, adăugând că nu este necesar avizul Ministerului Educaţiei pentru înfiinţarea acesti şcoli.

"Dacă nu se va dori din partea autorităţilor sau din partea cetăţeanului de rând ca această moschee să fie finanţată de către statul turc, solicit ca statul român să finanţeze această moschee", a mai spus liderul comunităţii musulmanilor din România.

El a susţinut că a discutat cu Preafericitul Patriarh Daniel pentru a reînfiinţa comisia de avizare a lăcaşelor de cult din cadrul unei instituţii guvernamentale pentru că "de exemplu într-o localitate din Moldova există doi musulmani şi s-a înfiinţat lăcaş de cult fără ca instituţia de cult care îi reprezintă oficial pe toţi credincioşii să cunoască această situaţie".

Întrebat dacă are informaţii potrivit cărora în moscheile neavizate de instituţiile abilitate s-ar predica şi idei fundamentaliste radicale, Muftiul a precizat că "nu am astfel de informaţii pentru că nu deţin controlul unor asemenea lăcaşe de cult şi nu sunt avizate de către instituţia oficială care ar trebui să avizeze aceste lăcaşe de cult".

Muftiul a afirmat că fenomenul este destul de răspândit în condiţiile în care 95 la sută din lăcaşele de cult musulmane nu sunt avizate.

Iusuf Murat a subliniat faptul că îşi doreşte construirea unei moschei în capitală pentru că "este un drept de a ne construi o moschee într-o capitală europeană, într-o ţară democratică unde se respectă valorile democratice şi unde există libertate religioasă şi libertatea de expimare şi bineînţeles într-o ţară unde comunitatea musulmană autohtonă care trăieşte pe aceste meleaguri de mai bine de o sută de ani a fost loială statului român".

Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, a declarat, în cadrul aceleaşi întâlniri informale cu jurnaliştii, că aproape la toate discuţiile din anul 1990 şi până astăzi „când la nivel de preşedinte, de prim-ministru şi de ministru al afacerilor externe, în toate întâlnirile cu partea turcă, două probleme au rămas nerezolvate până astăzi şi anume problema cimitirului musulman la Bucureşti şi construirea unei Moschei”.

"De câteva zile s-a rezolvat însă problema cimitirului musulman" şi s-a pus la dispoziţie de către statul român un teren în comuna Domneşti "deci foarte aproape de Bucureşti de patru mii de locuri şi a mai rămas această chestiune a construiri unei moschei pentru comunitatea musulmană", a precizat secretarul de stat.

Victor Opaschi a subliniat că s-a implicat direct în procesul decizional de alocare a terenului de 11 mii metri pătraţi de către Guvernul României pentru construcţia lăcaşului de cult musulman. "Mi se datorează în mare măsură iniţierea acestei Hotărâri de Guvern şi nu mi s-a părut corect câtă presiune este pe premier în această chestiune. Am simţit nevoia că trebuie să preiau şi eu o parte din această presiune. Eu nu sunt o persoană importantă, nu sunt o persoană interesantă de aceea am fost lăsat în pace", a susţinut secretarul de stat.

Terenul pe care se va construi moscheea are o suprafaţă de 11 mii metri pătraţi. Muftiatul Musulman Cultural a primit terenul prin Hotărâre de Guvern, la sfârşitul lunii mai, însă proiectul nu a fost pus în dezbatere publică.

În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară sunt localizaţi în Dobrogea.

Mai mulţi politicieni, dar şi lideri de opinie au lansat critici la adresa premierului Victor Ponta, după ce Guvernul a decis să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expoziţional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro.

Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheei să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc. Moscheea va avea o capacitate de 2.000 de persoane.

Fostul şef al statului Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan.

Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers. "Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic", arăta fostul şef al statului, într-o postare pe reţeaua de socializare.

De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce „s-a transformat într-o polemică politică”. Acesta s-a declarat dezamăgit de afirmaţiile lui Traian Băsescu, susţinând că fostul şef al statului ştia din vremea de când era în funcţie "de acest acord între statul turc şi statul român pentru construirea unei moschei". Muftiul afirmă că de 10 ani de când conduce comunitatea turco - tătară se discută despre construirea unei moschei în Bucureşti.