Mureş: Plângeri penale depuse de prefect în legătură cu retrocedarea pădurilor grofului Banffy

Prefectul de Mureş, Marius Paşcan, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că a depus plângeri penale împotriva avocatului Mihai Bejenaru, care apăra interesele Direcţiei Silvice Mureş, şi împotriva fostului şef al Ocolului Silvic Răstoliţa Cotiso Străuţ, după ce a descoperit "cu stupoare" că aceştia figurează în testamentul unicei moştenitoare a grofului Banffy, care a solicitat retrocedarea a mii de hectare de pădure din judeţ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Anul trecut, unica urmaşă a grofului Banffy a decedat. În testament, am aflat cu stupoare că figurează avocatul Bejenaru şi fostul şef al Ocolului Silvic Răstoliţa Cotiso Străuţ, cu câte 10 la sută. Împotriva lor am făcut plângeri penale", a spus prefectul.

Potrivit prefectului, Direcţia Silvică Mureş îl plătea pe avocatul Bejenaru să adune informaţii legate de proces, el i-a cerut şefului DS Mureş să îl schimbe, iar după ce acest lucru s-a întâmplat procesul a luat o turnură favorabilă pentru statul român.

Paşcan a precizat că, după ce a descoperit că avocatul figurează în testamentul unicei moştenitoare a grofului Banffy - în baza documentului depus la dosar, ca urmare a decesului acesteia, anul trecut a făcut plângeri penale la DNA Târgu Mureş, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi la Inspectoratul General al Poliţiei Române.

"Consider că a fost încălcată legea. Domnul avocat era plătit să lucreze în folosul Direcţiei Silvice Mureş, strângea tot felul de documente, dar nu le-a utilizat pentru Direcţia Silvică, ci după ce a ajuns să reprezinte partea adversă. Suspiciunea mea, că lucra pentru urmaşii grofului Banffy când era plătit de Direcţia Silvică Mureş, rămâne să o cerceteze organele statului", a arătat Paşcan.

El a menţionat că, în momentul în care a preluat funcţia, procesele cu urmaşii foştilor grofi pentru 130.000 de hectare de pădure, reprezentând 70 la sută din suprafaţa împădurită a judeţului, erau pierdute până în faza de Curte de Apel, deşi obiectul lor îl reprezentau suprafeţe care ar fi fost deţinute de aceştia înainte de 1945, iar toate legile fondului funciar postdecembriste se referă la retrocedări după 1945.

Prefectul a subliniat că a reuşit să obţină trimiterea spre rejudecarea pe fond a procesului cu unica moştenitoare a grofului Banffy, la Judecătoria Reghin, unde se judecă în prezent, apreciind însă că aceste procese nu ar fi trebuit acceptate "din capul locului" de instanţă.

Prefectul a susţinut că a încheiat contracte "pe zero lei" cu doi avocaţi din Mureş, care să reprezinte interesele statului român în procesele legate de retrocedările solicitate de urmaşii foştilor grofi, dar a sesizat şi Consiliul Superior al Magistraturii, în urmă cu două săptămâni, în legătură cu procesele respective, care, în opinia sa, "nu trebuiau acceptate din capul locului".

El a precizat că CSM le poate cere socoteală judecătorillor pentru aceste procese şi "să dea un semnal judecătorilor din Mureş că e cazul să mai citească dosarele şi să judece pe lege, echitabil, nu pe influenţe".

În replică, avocatul Mihai Bejenaru a declarat corespondentului MEDIAFAX că afirmaţiile făcute de prefectul de Mureş sunt "denigratoare" întrucât el a acţionat perfect legal.

"Sunt afirmaţii cu caracter denigrator şi gratuit. Nu am lucrat pentru Direcţia Silvică Mureş, iar toate procedurile făcute pentru retrocedarea proprietăţilor familiei Banffy au fost conform legii şi conform reglementărilor privitoare la profesia de avocat. Domnul prefect poate face plângeri oriunde, nu mă sperie. Am cunoştinţă de astfel de demersuri (se referă la plângerile penale - n.r.), dar asta n-are niciun fel de relevanţă", a spus Bejenaru.

În mai 2007, avocatul Mihai Bejenaru, în calitate de reprezentant al urmaşilor familiilor nobiliare Banffy şi Kemeny, l-a acuzat, într-o conferinţă de presă, pe prefectul de Mureş de la acea dată, Ciprian Dobre, de "ilegalităţi care au dus la un jaf de 150 milioane de euro". Avocatul anunţa că a depus la DNA plângeri împotriva prefectului Ciprian Dobre, primarului comunei Răstoliţa, Gheorghe Mogilă, şi membrilor Comisiei Judeţene de reconstituire a dreptului de proprietate, care ar fi contribuit la eliberarea unui titlu de proprietate pe suprafaţa de 4.339 hectare de pădure, fără a avea stabilit un amplasament.

Bejenaru susţinea că "sub atenta oblăduire a prefectului" s-a ajuns la comiterea unui jaf din pădurile care au aparţinut pe vremuri celor două familii nobiliare. Astfel, reprezentanţii Primăriei Răstoliţa ar fi formulat în nume propriu cereri de revendicare, obţinând, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, 4.339 de hectare de teren, deşi statul român a preluat prin naţionalizare de la comună doar 500 de hectare de pădure.

Fostul prefect Ciprian Minodor Dobre, în prezent deputat, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că a obţinut decizie de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.