„El (Barna, n.r.) nu s-a prezentat la serviciu de miercurea trecută. Voi sesiza mâine dimineaţă Comisia de Disciplină pentru a lua măsurile legale potrivit Legii 188/99 (privind Statutul funcţionarilor publici, n.r.)”, a spus Blejnar.
Şeful ANAF a precizat că, potrivit legii, sancţiunile care ar putea fi aplicate împotriva lui Csibi Barna sunt diminuarea salariului, interzicerea promovării pentru o anumită perioadă, mustrare, avertisment, dar şi demiterea din funcţie.
Csibi Barna a fost detaşat la mijlocul lunii aprilie de la Administraţia Financiară Abrud la Administraţia Financiară a Sectorului 2 din Capitală. Blejnar a afirmat că a decizia a fost luată pentru ca Barna să fie mai aproape de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că a început procesul de urmărire penală împotriva acestuia.
În luna martie, Blejnar a decis ca Barna, angajat al Direcţiei Finanţelor Publice a judeţului Harghita, să fie detaşat pentru şase luni în Abrud, judeţul Alba, la scurt timp după ce acesta a luat un manechin purtând pe figură o poză a lui Avram Iancu, pe care „l-a condamnat” şi apoi l-a „spânzurat”.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au declanşat urmărirea penală faţă de Barna, acesta fiind acuzat de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi instigare la discriminare.
Barna a solicitat, în luna martie, autorizaţie de la Primăria Miercurea Ciuc pentru o manifestare dedicată Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, menită să aducă în atenţia locuitorilor din municipiu istoria evenimentelor din 1848-1849. El a luat un manechin purtând pe figură o poză a lui Avram Iancu, pe care „l-a condamnat” şi apoi l-a „spânzurat”.
Avram Iancu a fost un revoluţionar român paşoptist, avocat transilvănean care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. El a fost conducătorul de fapt al Ţării Moţilor în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, în alianţă cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth care vroiau să proclame un stat naţional ungar care să includă şi Transilvania.