Naşterea ACASĂ în România. Ce spun mamele care au ales să aducă pe lume copii în mediul familial şi ce părere au medicii. Care este situaţia în Olanda, ţara cu cele mai multe naşteri la domiciliu

Ana Maiţă este una dintre mamele care au ales să nască acasă. Primul copil a venit pe lume în 2008, iar al doilea în anul 2009. Scopul deciziei privind naşterea acasă a celor doi copii a fost cel de a atrage un semnal de alarmă cu privire la condiţiile din maternităţile româneşti.

"La momentul în care urma ca eu să îmi nasc copiii, exista o problemă majoră în maternităţile româneşti. Protocoalele de asistenţă a naşterii normale erau învechite, nu conţineau recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi se perpetuau o serie de practici, care nu numai că sunt inutile, dar care reduc foarte mult confortul şi bunăstarea mamei şi fătului la o naştere normală. În România, aceste protocoale încă sunt practicate: gravida nu este lăsată să se mişte în travaliu, nu se face monitorizare intermitentă şi permanentă, mama nu este lăsată să nască din poziţie fiziologicică verticală, ci e pusă pe masa de naştere cu pelvisul în sus să fie contra gravitaţiei. Sunt o serie de probleme reale, care reduc confortul mamei şi al bebeluşului", a declarat pentru MEDIAFAX Ana Maiţă, preşedintele Asociaţiei "Mame pentru mame".

Cu toate că pentru ea experienţa a avut un rezultat pozitiv, Ana nu recomandă mămicilor să nască acasă.

"Eu, personal, nu recomand naşterea acasă pentru că moaşele şi medicii nu au protocoalele după care să asiste o naştere acasă în condiţii de siguranţă. În cazul meu, a fost o naştere neasistată, din păcate, din acelaşi motiv. Eram o gravidă tânără, sănătoasă, foarte bine urmărită medical. Am avut medic ginecolog care m-a urmărit, m-a asigurat că nu am niciun fel de probleme. Evident că mi-am asumat un risc. Sunt riscuri neaşteptate chiar şi în maternităţi. Femeile încă mor la naştere în maternităţile din România. Nu sfătuiesc nicio femeie din România să nască acasă", a aăugat Ana Maiţă.

Potrivit recomandărilor CEDO, orice femeie are dreptul să îşi aleagă circumstanţele în care dă naştere copilului său, iar statul pe teritoriul căruia are loc naşterea trebuie să îi asigure asistenţă medicală de specialitate. În România, procedura nu este reglementată prin lege, asigurarea asistenţei medicale într-un astfel de caz fiind aproape imposibilă.

"În România, cele care nasc acasă singure sau cu o doula, o persoană care nu este moaşă, nu are facultate, nu este acreditată, ci a făcut câteva cursuri, această doula urmăreşte mai bine sau mai prost travaliul şi dacă apare o urgenţă, o sângerare, o dezlipire de placentă, sună atunci la ambulanţă, trec cel puţin 15 minute, mai durează alte 15-20 de minute până la cel mai apropiat spital şi până ajunge pe masa de operaţie, constaţi că a trecut o oră. Iar la un caz de urgenţă, o oră poate să însemne foarte mult. Pot muri atât mama cât şi copilul", a explicat pentru MEDIAFAX Chadi Muheidli, medic primar obstretică-ginecologie.

Motivele pentru care multe mame doresc să nască acasă sunt legate de condiţiile şi de personalul medical din spitale.

"Sunt multe mămici care îmi cer sfatul dacă să nască sau nu acasă, dar tuturor le spun că nu este o variantă bună în România. Cele mai multe dintre ele îşi doresc mai multă intimitate, să li se vorbească frumos, dar lucrurile acestea se pot întâmpla chiar şi în maternităţi de stat. Naşterea este un eveniment de viaţă, dar ne gândim că este vorba despre două vieţi şi există accidente chiar şi la nivel de maternităţi şi dacă nu intervii în primele minute, posibil să se întâmple ceva foarte periculos. Eu, ca moaşă, nu recomand naşterea acasă pentru că nu avem infrastructura necesară. Ca mămică nu trebuie să pui in pericol nici copilul, nici pe tine", a precizat pentru MEDIAFAX preşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente, Melania Tudose.

În Olanda, de exemplu, naşterea acasă are un protocol foarte bine pus la punct, mămica fiind asistată de o moaşă acreditată şi având la domiciliu o ambulanţă, care poate interveni imediat dacă apar complicaţii. Chiar şi în aceste condiţii de siguranţă, numărul mămicilor din Olanda care nasc acasă s-a diminuat cu aproximativ 20% faţă de 40% cât era în urmă cu câţiva ani.

"Acasă nu se face un mediu steril, nu se naşte în cearşeafuri sterile. Naşterea acasă e ca acum 200 de ani, este o involuţie, nu o evoluţie a medicinii şi a societăţii în care ne aflăm. Dar există ţări unde persoana care doreşte să nască acasă, naşte în nişte condiţii bune, cu o moaşă, are tot ce are nevoie pentru că este încadrat legislativ. Dacă ar fi o lege clară, am putem verifica aceste naşteri şi să încercăm să le aducem la un standard minim de igienă şi siguranţă", a adăugat Chadi Muheidli.