Naşul lui Adi Minune, trimis în judecată pentru fraudarea unor bănci

Cei 12 au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea a 31 de infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, 18 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cinci infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, 41 de infracţiuni de uz de fals, o infracţiune de fals în declaraţii, 15 infracţiuni de spălare a banilor, trei infracţiuni de corupţie (cumpărare de influenţă şi dare de mită) şi două infracţiuni de şantaj, informează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, într-un comunicat de presă de marţi.

Procurorii afirmă că cei 12 "au indus în eroare mai multe societăţi bancare" de la care au obţinut mai multe credite fie garantând cu imobile "cu privire la care au creat, prin folosirea de înscrisuri falsificate şi declaraţii necorespunzătoare adevărului, aparenţa că sunt proprietatea lor deşi, în realitate, acestea nu le aparţineau", fie prezentând "o situaţie financiară necorespunzătoare adevărului cu privire la societăţile comerciale în care erau asociaţi, prin falsificarea documentelor financiar-contabile (balanţe, bilanţuri), din care rezulta că au activitate profitabilă".

Cei 12 ar fi obţinut în acest mod două milioane de euro şi patru milioane de lei, afirmă procurorii.

"Pentru însuşirea şi folosirea în interes propriu a sumelor de bani acordate de instituţiile bancare cu titlu de credit, inculpaţii au folosit, de asemenea, documente false - contracte comerciale fictive şi facturi fiscale. Întrucât, prin deschiderea unei linii de credit, titularul acesteia nu poate retrage numerar din cont, fiind efectuate doar plăţi prin virament bancar către partenerii societăţii, inculpaţii au perfecţionat un mecanism prin care să poată folosi fondurile respective. Astfel, din sumele obţinute prin deschiderea liniei de credit erau plătite facturi fiscale fictive către o societate comercială «parteneră», care era, în realitate, controlată de inculpaţi, iar aceste societăţi, la rândul lor, efectuau plăţi, banii ajungând, într-un interval de timp foarte scurt (una - două zile), într-un cont al unuia dintre inculpaţi, deschis la o altă instituţie bancară", se precizează în comunicatul citat.

Procurorii mai afirmă că, "pentru a determina un angajat al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să le intabuleze dreptul de proprietate şi să îi ajute la radierea unor interdicţii de vânzare privind imobilele de care inculpaţii erau interesaţi", unul dintre aceştia "l-a ameninţat cu acte de violenţă" şi i-a oferit mai multe sume de bani.

O altă faptă care li se impută celor trimişi în judecată în acest dosar este aceea că "au indus în eroare reprezentanţii Primăriei Ştefăneştii de Jos, cu prilejul încheierii unui contract de prestări servicii, în temeiul căruia Primăria a transferat, în contul uneia dintre societăţile controlate de inculpaţi şi care nu desfăşura nicio activitate comercială, suma de 79.300 de lei pentru plata unor servicii care, în realitate, nu au fost efectuate, fiind emisă, în acest sens, o factură fiscală falsificată".

Naşul lui Adi Minune, Aurel Pârvu, a fost arestat în 20 ianuarie, într-un dosar legat de fraude bancare. El a fost acuzat că a obţinut aproape 450.000 de euro despre care ştia că provin dintr-o înşelăciune în dauna unei bănci.

Aurel Pârvu şi ceilalţi 11 inculpaţi au fost cercetaţi într-un dosar de fraude imobiliare în cadrul căruia în ianuarie 2011 au fost făcute mai multe percheziţii, atât la sediul Primăriei din Ştefăneştii de Jos cât şi la locuinţele unora dintre cei implicaţi. Acţiunea de atunci a anchetatorilor a fost o continuare a unei investigaţii mai vechi, în care mai multe persoane, printre care şi pastorul Dan Burcică, sunt acuzate în legătură cu fraude imobiliare.

În noiembrie 2010, Burcică şi alţi opt suspecţi au fost reţinuţi. Pastorul a fost acuzat că ar fi obţinut credite bancare cu ajutorul unor acte false, din care reieşea că este proprietar al unui teren valoros, dar care, de fapt, aparţinea primăriei.

Aurel Pârvu (PSD) a candidat pentru postul de primar la Primăria din Ştefăneştii de Jos, la alegerile locale din 2008. Anghel Rababoc (PNG) a câştigat atunci alegerile pentru Primăria comunei ilfovene Ştefăneştii de Jos.

Pârvu a fost consilier local în Consiliul Local al comunei Ştefăneştii de Jos până în 29 septembrie 2009. Atunci, Consiliul Local a luat act de demisa depusă de Aurel Pârvu şi a declarat vacant locul de consilier local ocupat de acesta. O lună mai târziu, în locul lui Pârvu a fost validat Gheorghe Cataramă, care figura ca supleant pe lista de candidaţi a Partidului Social Democrat.