Nati Meir nu era atât de bogat pe cât se lăuda

Procurorii arată în rechizitoriul trimis Tribunalului Bucureşti că Nati Meir "şi-a creat în rândul opiniei publice din România imaginea unui om extrem de bogat, serios, fost deputat în Parlamentul României şi candidat la Preşedinţia României".

"În acest sens, poate fi observată şi adresa depusă la dosarul cauzei, din 5 februarie 2009, redactată şi semnată de Nati Meir, în calitate de prim-vicepreşedinte al Partidului Popular şi al Protecţiei Sociale, din care rezultă că acesta înţelegea să uziteze de calitatea sa în Parlamentul României şi în partidul politic în care era înscris ori de aceea de membru al Comisiei al Drepturilor Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale", se mai arată în preambulul rechizitoriului.

Nati Meir susţinea că în mod constat păstrează legătura cu personalităţi marcante din politica europeană, precum Helene Flautre - preşedintele subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului European sau Jose Manuel Barosso - preşedintele Comisiei Europene din cadrul Parlamentului European, dar şi că este finanţator al unor proiecte non-profit.

Procurorii mai arată că anunţul privind lansarea candidaturii inculpatului la Preşedinţia României, eveniment pe care Meir Nati a ţinut să îl lege de numele unor personalităţi din showbizz-ul românesc, a fost tocmai pentru a putea fi asociat cu uşurinţă de către omul de rând cu persoanele publice din România, ori să îl difuzeze atât pe canale naţionale de televiziune, cât şi internaţionale, precum Canal 10 din Israel, CNN, ori Sky News.

Astfel, spun procurorii, "în mod normal, vigilenţa părţilor civile a scăzut, fiind aproape de neconceput ca o persoană cu un asemenea statut să utilizeze bancnote false de valută pentru a induce în eroare părţile şi a le determina să încheie contracte, pe care în alte condiţii nu le-ar fi încheiat".

Pe de altă parte, mai notează anchetatorii, Nati Meir a evidenţiat, în orice mod posibil, importanţa sa disponibilitate financiară, în sensul că este deţinătorul mai multor conturi în lei şi valută, bani depozitaţi în băncile româneşti, dar mai cu seamă în cele din Elveţia, Cipru, Statele Unite ale Americii, că este moştenitorul unei fabuloase averi sau deţinătorul unei sume în valută, de asemenea impresionante, în numerar, această imagine fiind prezentată oricui dorea să o vadă într-un rucsac.

"Chiar şi declaraţiile de avere, completate şi semnate de incuplat denotă că inculpatul Meir Nati are economii în mai multe depozite bancare, inclusiv în Elveţia, în sumă de 1.000.000 de dolari şi 40.000 de dolari, ceea ce nu este adevărat, aşa cum rezultă din adresa nr. 2398403/BA din 15 decembrie 2009 a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol", spun procurorii care dezmint falsa imagine pe care Nati Meir şi-a creat-o.

Astfel, mai notează anchetatorii, contul deschis la banca Credit Suisse, din care Nati Meir a înţeles să efectueze plăţi în dosarul de faţă, în favoarea părţii civile Marius Dumitru, prin emiterea unei file CEC pentru suma de 50.000 euro, a aparţinut lui Nati, fiind un cont în dolari, însă a fost lichidat în anul 2003, în timp ce fila CEC şi-a pierdut valoarea şi nu mai poate fi utilizată ca mijloc de plată.

"Aceeaşi este situaţia şi în cazul Bank of Cyprus, ori în cazul băncilor româneşti, întrucât verificările efectuate de organele de urmărire penală au relevat împrejurarea că Meir nu deţine alte sume de bani, cu excepţia celor plătite de părţile vătămate din prezenta cauză în contul societăţilor comerciale al căror administrator sau asociat este Nati Meir", se mai arată în documentul citat.

Procurorii apreciază că aceste sume au fost menţionate în declaraţiile de avere de către Nati Meir tocmai cu scopul creării unei imagini de om bogat, pentru care nu există nicio problemă financiară şi care poate dispune oricând de importante sume de bani.

"În contradicţie cu susţinerile sale referitoare la importantele sume de bani deţinute, cunoştinţele promovate ca fiind de asemenea importanţi oameni de afaceri, ori prezentările în mod repetat - la sediul său de campanie, ba chiar la un post de televiziune - a rucsacului cu valuta falsă, materialul de urmărire penală a relevat că inculpatul nu a avut niciun moment posibilitatea financiară de a onora contractele de împrumut, la nivelul a milioane de euro, fapt care însă nu l-a împiedicat să solicite şi să primească în conturile firmelor al căror asociat era «comisioane de consultanţă», comisioane de acordare a creditului ori comisioane de plată în numerar, după cum unora dintre părţile civile le-a solicitat să plătească sume cuprinse între 10 şi 15 mii de euro «pentru a dovedi că sunt buni platnici»", mai notează procurorii.

Anchetatorii precizează că inclusiv din declaraţiile lui Nati Meir rezultă că sumele de bani pe care urma să le împrumute părţilor contractante proveneau fie din rucsacul plin cu valută falsă, fie din conturile deschise în Elveţia ori Cipru - care s-au dovedit a fi inactive de mai mulţi ani -, fie de la diverşi prieteni, care eventual ar fi virat inculpatului sumele de bani promise, din America ori Israel.

În rechizitoriu se mai arată că "fie mai înainte de realizarea acordului privind realizarea împrumutului, cu scopul de a îi determina să încheie respectivele contracte, fie ulterior, pe parcursul derulării acestora, Nati Meir prezenta părţilor civile un rucsac plin cu bani falşi, aşezaţi în mai multe teancuri de bancnote a câte 500 de euro, care aveau o banderolă de hârtie poziţionată pe mijloc, iar unele şi un elastic peste această hârtie, pentru a împiedica deplasarea banderolei ce acoperea mijlocul bancnotelor".

Imaginea valutei false era identică cu cea a bancnotelor reale, însă pe mijlocul bancnotelor era inscripţionată menţiunea "Bon pour un tour. Specimen", inscripţie aşezată de-a latul bancnotei, fiind foarte uşor acoperită cu benzi de hârtie.

Astfel, dacă banderola de pe mijloc nu era îndepărtată, iar banii erau număraţi chiar în faţa victimelor, fără însă a le da acestora posibilitatea de a îi atinge, aceste bancnote treceau cu uşurinţă drept bancnote reale, efectul vizual fiind similar cu cel al unei valute adevărate, susţin anchetatorii.

Aşa cum rezultă din întreg materialul de urmărire penală, niciuna dintre părţile civile nu a avut posibilitatea verificării fizice a bancnotelor în cauză, acestea fiind introduse în plic de către Nati Meir, cu precizarea că suma respectivă reprezintă un acont din împrumut. De regulă, plicul era capsat de Meir şi semnat de acesta şi de partea civilă, căreia îi atrăgea atenţia să nu deschidă plicul decât după un anumit termen ori după primirea întregii sume.

Procurorii bucureşteni l-au trimis în judecată, marţi, pe fostul deputat Nati Meir, acuzat de înşelarea a opt persoane în timpul campaniei pentru alegeri, după ce a fost prins încercând să ofere bancnote specimen în schimbul unor servicii.

Nati Meir a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru înşelăciune în formă calificată, procesul urmând să fie judecat la Tribunalul Bucureşti.