Neacşu, avocat în dosarul lui Dragnea: Pentru cei condamnaţi definitiv, în momentul de faţă, decizia CCR nu va produce niciun efect

"Din punctul meu de vedere, aşa cum am spus de mai multe ori, pentru cei care au fost condamnaţi definitiv, în momentul de faţă, decizia nu va produce absolut niciun efect. Deci pentru cei care au fost judecaţi în apel de completele de 5 şi în momentul de faţă au o decizie definitivă pe care, eventual, şi o execută această decizie a CCR e mult prea tardivă şi nu va produce niciun efect", a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Toni Neacşu.

Solicitat să exemplifice un dosar, apărătorul a dat exemplul cauzei în care fostul preşedinte PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat defintiiv.

"Un dosar, este vorba de Liviu Dragnea. Până la urmă, problema aceasta a completelor de 3, a lipsei de specialitate a judecătorilor a fost invocată ca motiv de apel chiar în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat. Acolo nouă ni s-a respins acest motiv de apel şi exact pe aceleaşi argumente a fost admis de CCR ca un conflict juridic de natură constituţională. Asta înseamnă, pe de o parte, că noi am avut dreptate şi c, în mod normal acel motiv de apel trebuia admis de completul de 5, iar, pe de altă parte, mai înseamnă că pentru toţi cei care executa în baza deciziei definitive a completului de 5, decizia CCR este mult prea tardivă şi nu va produce niciun efect. Nu au la dispozitie niciun remediu procedural, nicio cale extraordinară de atac prin care să se poata anula hotărârea", a completat, pentru MEDIAFAX, avocatul.

Adrian Toni Neacşu a precizat că nu poate fi luată în considerare nici varianta unei contestaţii în anulare, aşa cum au fost depuse după decizia CCR privind completurile de 5. "Nu, contestaţia în anulare vizează întotdeauna numai decizia instanţei de apel, neregulile de la instanţa de apel, ori noi am invocat nereguli în ceea ce priveşte compunerea instanţei de fond, deci nu pot face contestaţie în anulare, iar revizuirea vizează doar situaţia în care se admite o excepţie de neconstituţionalitate, în propriul meu dosar, ceea ce iarăşi nu e cazul pentru că vorbim de un conflict jurdic de natură constituţională. Acestea sunt singurele căi extraordinare pe care le poate face cineva care are decizie definitivă. Concluzia este că nu se aplică", a declarat apărătorul.

Întrebat care sunt dosarele importante care pot fi vizate de decizia CCR, Adrian Toni Neacşu a precizat: "Sunt vizate sau o să se aplice tuturor dosarelor care, în momentul de faţă, dosarele judecate la primă instanţă de completele de 3 ale ÎCCJ. Deci toate dosarele în care nu s-a formulat apel, deci s-a dat o hotărâre, dar nu s-a formulat apel, toate dosarele care se află încă în judecata apelului, precum şi toate dosarele care se află în momentul de faţă în judecata de fond la completurile de 3. Dacă se află în apel, se va admite apelul şi se va trimite dosarul spre rejudecare unui complet legal constituit".

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

Judecătorii CCR au precizat, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate de completuri specializate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.