Negoiţă: Noua lege a salarizării unitare va diminua corupţia din instituţiile publice

"Suntem toţi interesaţi să diminuăm corupţia din instituţiile publice. O măsură de a diminua această corupţie este de a face salarizarea în instituţiile publice, instituţiile locale, de a face o salarizare mai decentă. La ora aceasta sunt foarte mulţi care sunt pe minim pe economie, şi nu sunt deloc motivante aceste venituri", a spus Robert Negoiţă, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.

Primarul Sectorului 3 a precizat că a avut discuţii cu ministrul Muncii privind creşterea salariilor înainte de intrarea în vigoare a noului proiect de lege privind salarizarea unitară, "în primul rând, din perspectiva limitării corupţiei", dar şi pentru că administraţiile locale nu pot menţine specialişti angajaţi, aceştia preferând să lucreze în administraţia centrală, unde salariile sunt şi de trei ori mai mari.

Referitor la impactul asupra bugetului a viitorului proiect de lege, Negoiţă a spus că, potrivit unor calcule, creşterea salariilor va avea un efect pozitiv asupra bugetelor administraţiilor locale, având în vedere că aceste instituţii nu vor mai fi nevoite să achiziţioneze expertize juridice şi economice. Primarul Sectorului 3 a precizat însă că nu pot fi făcute acum calcule exacte, întrucât nu au fost stabilite încă toate criteriile după care vor creşte salariile primarilor şi funcţionarilor publici.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat că a discutat cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale criteriile care vor sta la baza noi legi a salarizării unitare.

"Am avut zilele acestea discuţii cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, am căzut de acord asupra principiilor şi criteriilor care vor sta la baza acestei legi echitabile privind salarizarea. Nu avem niciun fel de barieră sau de puncte divergente în ceea ce priveşte aplicarea acestei legi", a spus Rovana Plumb.

Ministrul Muncii a anunţat că, după încheierea sesiunii parlamentare, va începe discuţii cu fiecare ordonator principal de credite, apoi cu partenerii sociali, în vederea finalizării noii legi a salarizării. Rovana Plumb a precizat că şi-a propus să finalizeze consultările până în 15 septembrie, apoi proiectul de lege să fie trimis Parlamentului, arătând că vrea implementarea acesteia începând cu 2016.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând de anul viitor.

Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.