New Europe, o altă viziune asupra DNA şi rolului Comisiei de control a SRI: Liderii anticorupţie români ar trebui să fie la fel de verificaţi ca şi cei pe care îi anchetează

"Sprijinită de instituţiile europene, disperate să descopere o poveste de succes după problematica extindere (UE) din 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România a fost lăudată în ultimii ani. Cu toate acestea, în afara cercurilor de la Bruxelles, am dat peste o poveste foarte diferită - una de intimidare, coerciţie şi aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informaţii (SRI); o tragedie a corupţiei în miezul luptei anti-corupţie", scriu jurnaliştii de la New Europe.

De la preluarea şefiei DNA de către Laura Codruţa Kövesi, în 2012, instituţia "a efectuat mai multe arestări, a obţinut mai multe îngheţări de active şi mai multe condamnări decât oricare dintre agenţii similare din UE", mai scriu jurnaliştii, adăugând însă că, totuşi, "sub mandatul lui Kövesi, au apărut şi preocupări semnificative cu privire la metodele DNA."

"Au existat acuzaţii pe scară largă, prea multe pentru a nu fi luate în seamă, că principiile CEDO şi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE sunt adesea încălcate în goana obsesivă după condamnări şi, chiar mai grav, că investigaţiile direcţiei implică acum, în mod obişnuit, abuzuri de putere şi condamnări motivate politic", notează publicaţia.

Articolul face referire la ancheta în curs a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI şi implicarea acestuia în dosarele DNA, dar şi despre situaţia secretarului general SRI, Dumitru Dumbravă, a cărui demisie a fost cerută de membrii comisiei de control, în contextul acuzaţiilor că a încercat să influenţeze judecătorii. "El a încercat să contacteze şi să influenţeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creştere legate de relaţia din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informaţii şi DNA. O astfel de relaţie are ecouri care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei româneşti".

Jurnaliştii amintesc de cazul lui Dan Adamescu , decedat din cauza infecţiilor în închisoare, dar şi situaţia fiului acestuia.

"Fiul său, Alexander, cetăţean german, a contestat procesul inechitabil. În iunie 2016, Alexander a fost arestat la Londra pe baza unui mandat european de arestare emis de Guvernul român, fiind acuzat de complicitate cu tatăl său. Momentul arestării sale a fost cu atât mai remarcabil cu cât a avut loc în timp ce Alexander se pregătea să participe la o reuniune Frontline Club pe tema abuzurilor privind mandatele europene de arestare. În noiembrie 2016, o instanţă din România a respins cererea lui Dan Adamescu de eliberare condiţionată pentru probleme de sănătate. La 24 ianuarie 2017, Dan Adamescu a murit de septicemie în custodie, fiind în comă indusă artificial din decembrie 2016. Eliberarea pe cauţiune a lui Dan Adamescu a fost respinsă în mod repetat dintr-un motiv desprins parcă din cărţile lui Kafka: "continuă să nege acuzaţiile ce îi sunt aduse".

Un alt caz la care face referire investigaţia New Europe este cel al omului de afaceri Gabriel Popoviciu.

"În 2009, DNA-ul a iniţiat o anchetă la adresa lui Popoviciu, pe baza unor acuzaţii legate de contribuţia sa la asocierea Băneasa, în pofida faptului că aceste acuzaţii au fost examinate şi respinse de către Procuratura Generală. În urma unui proces despre care echipa juridică a lui Popoviciu susţine că poartă semnele unei Securităţi moderne, inclusiv respingerea dovezilor cheie din partea apărării, DNA a obţinut condamnarea omului de afaceri la nouă ani de închisoare, în 2016. (...) Cazul lui Popoviciu a fost descris de surse de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane ca fiind bazat pe «deficienţe grave de fapt şi de drept, incompatibile cu principiile fundamentale ale statului de drept». Cu toate acestea, condamnarea a fost în mod repetat menţinută", comentează jurnaliştii.

"Importanţa luptei împotriva corupţiei în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent verificaţi ca cei pe care îi anchetează. Cu toate acestea, influenţa şi puterea vastă a DNA înseamnă că verificarea şi criticile vor veni rar din interiorul ţării. În schimb, datoria de a critica sistemul anticorupţie din României revine în mare măsură Uniunii Europene", precizează publicaţia New Europe.