Nicio bancă înscrisă în programul "Prima Casă" nu şi-a anunţat retragerea

"FNGCIMM a emis garanţii în numele şi contul statului, pentru credite acordate în cadrul programului Prima casă şi în luna ianuarie. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice nu a fost informat de nicio bancă comercială prezentă în program de intenţia sa de a renunţa la Prima casă", arată instituţia, într-un comunicat.

Ministerul notează că plafonul pentru acest program, pentru anul 2016, este de 1,69 miliarde lei.

"Finanţatorii participanţi în cadrul programului acorda actualmente credite Prima casă, în baza alocării sumei de 200 milioane de lei provenite din rambursări de rate de capital efectuate până la data de 31.12.2015 precum şi din diferenţele rămase neutilizate din sumele alocate anul trecut, în valoare totală de 172.580.733 lei şi din plafonul reutilizat în condiţiile legii, disponibil până la data de 31.12.2016, de 17.749.422 de lei. După utilizarea sumelor menţionate mai sus, de 390.330.155 de lei, instituţiile finanţatoare vor acorda credite în cadrul programului Prima casă în baza alocării plafonului suplimentar de garanţii de 1,3 miliarde de lei, în conformitate cu HG nr.1016/30.12.2015", mai arată Finanţele.

Decizia Raiffeisen Bank de a majora avansul la credite imobiliare a fost luată din cauza impactului estimat al aplicării legii dării în plată asupra riscului băncii, iar dacă lucrurile nu se clarifică, banca renunţă şi la "Prima Casă", a declarat preşedintele băncii, Steven van Groningen, a scris ZF în ediţia de miercuri.

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienţilor la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­ţiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ţă­rile în euro la 40%. Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

"Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ şi trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului", a afirmat van Groningen.

Şeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.

În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului "Prima Casă" şi dacă garanţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­ţio­nalitatea acestui act legislativ.

Steven van Groningen, preşe­din­tele Raiffeisen Bank România, este con­vins că măsura de majo­rare a avan­sului, decisă de banca româ­neas­că cu capital austriac, va fi luată şi de celelalte instituţii de credit în ca­zul adop­tă­rii legii dării în plată, iar efectul va fi limi­ta­rea accesului la finan­ţare al popu­laţiei, în con­diţiile în care românii deja sunt la jumă­ta­tea mediei europene în pri­vin­ţa numărului de metri pătraţi de locuinţă per cetăţean şi mulţi tineri nu au o locuinţă proprie.

Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienţilor pentru cre­ditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%.